La o primă vedere, ar fi acel om care, aflat pe un post, face ca totul să meargă bine. Oile să facă mieii care trebuie, apele să se umfle doar până la limita trecerii peste baraje, viscolul să nu treacă pe drumuri, focurile să nu se aprindă de aiurea etc. Pe de altă parte, noi, ăştia de pe palierul mai de jos al piramidei sociale, ne aşteptăm ca guvernanţii, în speţă miniştrii, să fie mai deştepţi decât noi. Fie şi pentru a nu putea să le-o servim ţărăneşte şi fără maniere la diversele lor exprimări publice. Dar ce te faci cu un exponent ca Anton Anton? Săracul ministru al Energiei sau cum s-o fi numit sinecura ce-a primit-o de la Videle, s-a apucat să adune energia electrică în catacombele gazului metan. Doamne, Dumnezeule, ăştia ne sunt cei mai de soi oameni dintre noi. Ei fac parte din Guvernul României, ei iau decizii pentru noi. Un copil de gimnaziu ştie cum e cu înmagazinarea curentului electric. Ăla alternativ şi ăla cu plus şi minus. Chiar habar n-am de domnul Anton. Şi chiar nu sunt bigot politic. Dar să-ţi vină ministrul Energiei şi să emită o asemenea inepţie, e de Ion Creangă, cu a sa „Prostia omenească”. Domnule ministru, de ce să ne mai obosim cu depozitele luate de la gazele ce ar urma să nu mai fie pentru a le lua loc energia electrică? Haideţi să le dăm câte un coş de nuiele fiecărui asistat social şi să care cu el razele solare în depozite construite prin parteneriate publice. Că dacă le-am face pe fonduri europene, idioţii ăia de la Bruxelles ar putea spune că soarele trece prin nuielele coşurilor. Ceea ce ar fi de-a dreptul o solidariate pe faţă cu dușmanii soroşişti ai neamului.