Cazurile de depresie cresc dramatic la copiii cu vârsta între 11 și 14 ani și la adolescenți

Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional în centrele Salvați Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenților.

Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional în centrele Salvați Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România.

În ultimii doi ani, marcați de crizele succesive cauzate de pandemie și război, centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat un număr total de 1.241 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale.

Astfel, cele mai frecvente diagnostice au fost reprezentate de anxietate – 28,8% și tulburări emoționale (23%). Majoritatea covârșitoare a cazurilor de depresie s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani și al adolescenților (15 – 18 ani), respectiv 32% și 54% din cazuri. Au fost înregistrate și cazuri severe, în care tulburările de tipul anxietății și depresiei au dus la tentative de suicid: trei la grupa de vârstă 11 – 14 ani și cinci în rândul adolescenților.

Anxietatea este o emoţie negativă care implică sentimente de nervozitate, teamă, frică sau îngrijorare. De obicei, copiii se simt anxioşi atunci când cred că ceva rău sau neplăcut urmează să se întâmple.

Anxietatea la copii şi adolescenţi poate fi descrisă ca un răspuns extrem la o situaţie sau eveniment pe care o percepe ca ameninţătoare şi este disproporţionat în raport cu pericolul real. Răspunsul anxios include gânduri de pericol iminent, excitaţie crescută cum ar fi, creşterea frecvenţei cardiace şi respiraţie rapidă şi, adesea, evitarea situaţiilor sau a evenimentelor care provoacă disconfort.

Copilul sau adolescentul care suferă de anxietate ajunge să resimtă distres semnificativ şi perturbare a activităţilor sale cotidiene la şcoală, acasă sau în relaţia cu prietenii.

„Este important ca părinții să interpreteze comportamentul copilului în funcţie de nivelul său de dezvoltare și în cazul copiilor mai mici să deosebească simptomele de anxietate de fricile specifice vârstei sau de fobii. De asemenea, părinții trebuie să fie atenți ca manifestările anxioase să nu se transforme în tulburări de anxietate. O tulburare anxioasă netratată crește riscul în viitor pentru diferite probleme de sănătate mintală. De aceea, dacă problema de anxietate interferează cu starea de bine generală sau cu abilitățile parentale este bine ca aceasta să fie discutată cu un specialist”, arată Salvați Copiii România.

Orice persoană poate experimenta stări de tristețe din când în când, însă acestea sunt de obicei trecătoare, durând un timp destul de scurt. Depresia clinică, numită și tulburare depresivă, reprezintă o tulburare a dispoziției care determină un distres evident cu impact pe funcționarea zilnică, minim două săptămâni, aproape zilnic și în cea mai mare parte a zilei; exprimat prin felul în care se simte, gândește, funcționează în activitățile și rutinele zilnice (școală, somn, apetit alimentar etc.).

Depresia la copii și adolescenți se manifestă puțin diferit față de adulți, de aceea uneori este trecută cu vederea. Un copil cu depresie de cele mai multe ori va fi agitat (dar în același timp va arăta obosit sau fără chef), ușor iritabil, nemulțumit mai mereu, deseori va plânge facil și va avea stări schimbătoare, tulburări de somn, apetit, putând apărea și la copii gândurile de moarte.

Simptomatologie la adolescenți: certăreţ, agresiv, hipersensibil emoțional, izolat, renunţă la activităţi, nu manifestă iniţiative, plicitisit, scăderea performanţelor şcolare, modificarea neintenţionată în greutate, dificultăţi de adormire sau în a rămâne treaz, somn neodihnitor, stă treaz toată noaptea, dificultăţi de concentrare, în a sta liniştit, impulsiv, mai puţin activ, relaţionează mai puţin cu ceilalţi, dezorganizat, refuză să participe la activităţi, petrece mult timp în pat, doarme ziua, se simte mereu bolnav, face comentarii negative despre el/ea: „Sunt urâtă”, „Sunt grasă”, „Sunt prost”, „Nimănui nu-i place de mine”, capacitate scăzută de concentrare, uşor de distras, dezorganizat, este obsedat de teme morbide, afirmă că ar vrea să moară, spune că se gândeşte cum să se sinucidă, încearcă să se sinucidă, suspicios, vede imagini înfricoşătoare, îşi aude numele strigat.

Dincolo de strategiile privind stilul de viață, un specialist poate evalua cu exactitate simptomatologia, poate stabili dacă este un episod depresiv și cărei clase aparține, precum și care sunt recomandările de primă intenție: psihoterapia sau terapia medicamentoasă.

Comorbiditatea depresie-anxietate este de 85%, ceea ce înseamnă că cei cu anxietate pot dezvolta și depresie, trec de la evitare la scăderea întăririlor pozitive, ajungându-se la depresie.

„Ieșirea din pandemie, după perioade lungi de izolare și anxietate socială, apoi fricile cauzate de război și climatul social vulnerabil și-au pus amprenta asupra sănătății mintale a copiilor. Anxietatea și depresia pe care le-au dezvoltat pot avea consecințe dramatice și se pot transforma în traumă, dacă acești copii nu primesc consiliere terapeutică adecvată. Mai mult, este necesar un program național, care să evalueze și să sprijine copiii cu tulburări emoționale să-și revină.”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion neprobabilistic în luna aprilie 2023.

• Tweet
• Pin It