Cascadele Bigăr şi Beuşniţa, condamnate la dispariţie?

Seceta din ultima perioadă, dar şi comportamentul unor administratori din cadrul Romsilva au făcut ca farmecul cascadelor din Munţii Banatului să dispară în luna octombrie 2018, semnalează ecologiştii de la GEC Nera.

După ce avertizează că pe Cascada Cârşa (foto dreapta), situată în aval de confluenţa pârâurilor Ştaier şi Miniş, nu mai curge apă, situaţia putându-se remedia doar în urma ploilor şi ninsorilor, GEC Nera trage un serios semnal de alarmă cu privire la cele mai renumite şi vizitate cascade din Caraş-Severin: Bigăr şi Beuşniţa.

„Cascada Bigăr (foto jos, n.r.), devenită între timp un brand turistic în România, dar nu numai, împarte apa izbucului Bigăr cu ferma piscicolă din aval, dar împărţeala se face întodeauna în defavoarea cascadei, iar în trecut, în anii secetoşi, apa izbucului a fost dirijată doar spre ferma piscicolă, iar imaginea cascadei fără apă, cu muşchiul uscat devenit brun la culoare, i-a dezamăgit pe turişti“, punctează activiştii de mediu.

RNP Romsilva, administratorul Rezervaţiei Izvorul Bigăr şi al fermei piscicole, ar trebui să ia în considerare varianta ca în astfel de perioade secetoase să aducă gravitaţional apă pe deversorul cascadei din amonte, din pârâul Miniş, consideră GEC Nera. „Configuraţia terenului oferă această posibilitate, iar lungimea unei conducte de alimentare cu apă a cascadei nu ar depăşi 200 metri. Faima pe care a dobândit-o cascada merită această investiţie“.

• Tweet
• Pin It