Cardiacii și diabeticii riscă să dezvolte o formă severă de COVID-19! Moartea celor infectați, fără boli asociate, rămâne un mister

https://sibiu100.ro/

Pacienții infectați cu SARS-CoV-2, dar care au și alte patologii, riscă să dezvolte o formă severă de COVID-19, care poate duce la deces. Bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul sunt cele mai întâlnite comorbidități, asociate celor care au pierdut lupta cu noul coronavirus. O categorie aparte este cea a românilor fără afecțiuni preexistente, dar pentru care virusul este fatal.

Trei specialiști din Timișoara au explicat, pentru Express de Banat, care sunt eventualele mecanisme prin care SARS-CoV-2 conduce spre severitate și chiar deces. Important de precizat este că oamenii de știință încă nu știu, în propoție de 100%, cum acționează perfidul virus.

Pacienți fără alte boli au decedat: Cristian Oancea: „Nu avem o explicație lucidă”

Lumea medicală este pusă într-o situație dificilă pentru că încă nu există date concrete despre cum acționează noul coronavirus în organism. Oameni de știință din întreaga lume caută explicații legate de situațiile în care persoane diagnosticate cu COVID-19, dar care nu au și alte patologii, ajung în Terapie Intensivă și ulterior își pierd viața. Managerului Spitalului de Boli Infecțioase, Cristian Oancea, spune că o explicație plauzibilă ar putea fi legată de anumite tulburări de coagulare la nivel plasmatic.

„În acest moment, în orice țară te adresezi, la orice specialist, nu avem o explicație pentru mecanismul fiziopatologic. Asta tot discutăm și noi de câteva luni de zile. O explicație plauzibilă ar fi tulburările de coagulare la nivel plasmatic. Nu avem nicio explicație clară legată de moartea persoanelor fără comorbidități. Așa cum am avut și noi, aveau între 38 și 40 de ani și au decedat. Ei dezvoltă forme moderate, severe și foarte severe, reușim să îi stabilizăm în Terapie Intensivă, se simt bine trei, patru zile după care în 12, 16, 18 ore îi intubăm și în două, trei zile îi pierdem. Fără o explicație lucidă.

Am făcut o autopsie la un caz de genul acesta și nu am găsit nimic. Nu avem explicații, am citit studii, am luat legătura cu colegii noștri din Italia, Germania, nici ei nu știu ce să ne răspundă. Și ei se confruntă cu cazuri de acest fel. O explicație fiziopatologică medicală nu avem. Dacă am avea o explicație fiziopatologică, la nivel molecular, am găsi un tratament mai eficient. Am avut pacientă de 22 de ani, de 38 de ani care au decedat și nu aveau comorbidități, ci o glicemie puțin crescută, dar nu poți să zici că aveau diabet. Nu ne putem explica.”, a spus prof. univ. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Bolile cardiovasculare și COVID-19: Daniel Lighezan: „Pacienții riscă să facă infarct”

„Vă pot spune de două comorbidități care se întâlnesc frecvent și pe care lumea le percepe. Una dintre ele este hipertensiunea arterială.”, a spus prof. univ. dr. Daniel Lighezan, medic primar cardiolog în cadrul Spitalului Municipal din Timișoara.

Potrivit unui raport, publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, hipertensiunea arterială (HTA) este o condiție cronică asociată, în general, cu puține simptome sau chiar cu o absența acestora. Specialiștii spun că majoritatea pacienților hipertensivi nu prezintă niciun fel de simptome. Când simptomele apar înseamnă că tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, crește brusc și suficient de marcat pentru a fi considerată o urgență medicală. Rarele simptome, incluse pe lista hipertensiunii arteriale, sunt: dureri de cap, amețeală, hemoragii nazale, palpitații, dar hipertensiunea arterială este, în mare parte, asimptomatică, fiind numită un „ucigaș tăcut”.

Daniel Lighezan a explicat că, în cazul pacienților cu HTA, infecția cu SARS-CoV-2 poate fi fatală mai ales dacă comorbiditatea nu este controlată medicamentos.

sfatulmedicului.ro

„Pacienți care au HTA dezvoltă o formă severă de boală pentru că pacientul hipertensiv, care nu este controlat din punct de vedere al tensiunii cu medicamente, are valori crescute de tensiune care determină dezvoltarea mai multor receptori pe unde poate pătrunde acest virus. De aceea, recomandarea cardiologilor este ca pacientul hipertensiv să nu își oprească medicația pentru ca tensiunea arterială să fie bine controlată. Mai ales inhibitorii de enzima de conversie și blocanții de receptori de angiotensină. Lumea nu percepe, dar dacă ești hipertensiv, numărul de receptori de angiotensină crește în organism și atunci riscul ca virusul să pătrundă este mai mare. Dacă o controlezi, riscul nu este atât de mare.”, a spus Daniel Lighezan.

Angiotensina II este un vasoconstrioctor puternic care duce la creșterea HTA. Prevalenţa HTA în populaţia din România este de 40%, iar controlul tensiunii arteriale la hipertensivii trataţi este de până la 10%, potrivit Societății Române de Hipertensiune.

Altă comorbiditate ce se întâlnește frecvent este cea legată de patologia coronariană în care pacienți infectați cu SARS-CoV-2 fac infarct miocardic.

„Una dintre explicații este că în cazul pacienților se determină o inflamație foarte, foarte puternică. Și noi știm că în placa de aterom (n.r acumulare de colesterol care se depune la nivelul vaselor de sânge și care formează în timp o placă în peretele arterial) stă la baza cardiopatiei ischemice și se poate rupe. Există trei elemente care determină ruptura acestei plăci. Cât este de mare acel miez grăsos, capișonul fibros al respectivei plăci, dar și celulele inflamatorii. Celulele inflamatorii, în cazul infecției cu SARS-CoV-2, pot să ducă, prin inflamația care se realizează la nivelul acesta, la ruperea plăcii de aterom, iar astfel putem vorbi de tromboză (n.r formarea unui cheag de sânge și migrarea acestuia într-o zonă vitală din organism). Tromboză care este activată în procesul de inflamație și de aceea pacienții riscă să facă infarct.”, a mai explicat medicul.

Infecția cu SARS-CoV-2 poate conduce și la miocardită, dar și la alte forme severe de patologie cardiovasculară.

„HTA trebuie controlată, dislipidemia trebuie controlată pentru că medicația care se dă, statinele care se dau, scad inflamația din placa de aterom. De aceea există studii care arată că cei care sunt pe statine ar avea un risc mai mic de a se confrunta cu evenimente cardiovasculare decât cei care nu iau. Statina este un medicament pentru pacientul care are dislipidemie (n.r. valori anormale ale lipidelor din sânge) sau care are semne de depozite de grăsimi la nivel arterial. Fie la carotidă, fie la coronare, fie la arterele periferice. Acestea sunt dezpozite de colesterol, care sunt de fapt plăcile aterosclerotice.”, a mai explicat Daniel Lighezan.

Diabetul și COVID-19: Virgil Musta: „E probabil ca virusul să acționeze la nivelul pancreasului”

De cealaltă parte, medicul Virgil Musta spune că pe lângă bolile cardiovasculare asociate și cu infecție SARS-CoV-2, obezitatea și diabetul pot conduce, de asemenea, la dezvoltarea unor forme severe de COVID-19. În jur de 800.000 de români suferă de diabet, iar specialiștii spun că că una dintre explicațiile plauzibile este legată de un control slab al glicemiei. Complicațiile diabetului cresc riscul de infecție cu SARS-CoV-2, iar un factor care duce la dezvoltarea unei forme severe de COVID-19 este și vârsta pacientului diagnosticat cu diabet zaharat – persoane care au 65 sau peste 65 de ani.

„Am constatat trei patologii care evoluează sever. Și în gripă, și în SARS-CoV-2, și în alte boli infecțioase. Diabetul, obezitatea și bolile cardiovasculare. Am observat, la pacienții diagnosticați cu COVID-19 și care nu se cunoșteau diabetici, că s-a declanșat diabetul. E probabil ca virusul să acționeze la nivelul pancreasului.”, a spus medicul Virgil Musta.

Pancreasul este o glandă mixtă care secretă și insulina, iar sfatul medicilor, pentru persoanele care suferă de diabet, este să își monitorizeze cu atenție glicemia.

„Sunt teorii care spun că într-o infecție există trei elemente care duc la favorizarea sau evoluția defavorabilă a acelei infecții și anume: cantitatea de zahăr de la nivel celular, iar în diabet e cantitate mare, cantitatea de oxigen scăzută la nivel celular pentru că mecanismele celulare nu funcționează cum trebuie și aciditatea mediului celular. Acestea sunt teorii moderne americane. Unele sunt contestate. Altele nu. Virusul nu atacă numai plămânul.

Receptori pentru virus există în mai toate țesuturile. Pe tractul respirator, la nivelul intestinului, rinichiului, inimii, sistemului nervos, pancreasului. De la nivelul plămânului se poate răspândi și poate da și complicații neurologice, de aia apar complicații cardiace, pe lângă coagularea care produce ischemie. Apar leziuni renale și, la anumiți pacienți, virusul se despistează și în intestin.”, a explicat medicul Virgil Musta, şeful Clinicii de Boli Infecţioase II din cadrul Spitalului „Victor Babeș”.

Peste 4.000 de români, infectați cu SARS-CoV-2, au decedat în ultima jumătate de an, în ciuda eforturilor specialiștilor.

Surse foto: sibiu100%.ro, iliescualin.blogspot.com, sfatulmedicului.ro