Bulai a îmbulinat-o! Noapte de veghe pe „țambalul” poliției

Ceea ce ar fi trebuit să se întâmple mai de mult s-a întâmplat la capătul unei campanii de presă, dar nu numai, scurtă și eficientă, Bulai a ajuns la bulău. A fost prima noapte când a contemplat întins pe „țambalul” poliției, iar viitorul apropiat sună rău pentru cel puțin 30 de zile: arestare preventivă, pentru acuzații de agresiune sexuală și infracțiuni de folosire a funcției în scop sexual.

Mai bine mai târziu decât niciodată. Așa este, dar tot nu înțeleg de ce a fost nevoie să treacă atâta timp ca acele douăzeci de foste studente să-și ia inima în dinți pentru a formula plângeri împotriva lui? Că, vorba aia, nu vorbim de niște fete de la coada vacii care nu știu ce să facă în astfel de situații, ci de niște tinere studioase, devenite între timp femei în toată firea. De ce au tăcut atâta amar de vreme? De unde atâta teamă la oamenii cu școală, chiar cu foarte multă școală? Greu de înțeles, în condițiile în care astăzi există atâtea variante pentru a denunța, chiar sub protecția anonimatului, abuzurile, inclusiv cele de natură sexuală, care au loc în instituțiile publice.

Să mă ierte Dumnezeu, aceste tinere, care au lăsat să treacă atâta timp până la demascarea lui Bulai, nu au nicio scuză. Niciun alt argument nu poate sta în picioare într-o astfel de situație. Și spun aceasta pentru că, profesia de psiholog pe care au ales-o s-o practice, ar fi trebuit să le oblige să facă lucrul acesta. Psihologul nu este un om de rând, el evaluează și consiliază oamenii care au suferit traume, cel puțin emoționale, de-a lungul vieții, iar de aici rezultă un psihodiagnostic ce ajută la stabilirea unei intervenții terapeutice asupra clientului. Dar înainte de a face toate acestea, ar trebui să se vindece el de traumele unui trecut urât. Dacă tăcerea lor nu s-ar fi prelungit atât de mult, nu l-am fi văzut ani de zile la televizor pe acest Bulai. Nu am fi auzit de el, dar așa…

Ceea ce s-a întâmplat la SNSPA este grav din toate punctele de vedere, dar vina nu o poartă doar bulică de Bulai, ci toți ce-i care îi știau apucăturile, dar au preferat să nu se bage peste „don profesor”. Inclusiv conducerea școlii. Din nefericire, astfel de lucruri s-au întâmplat și se întâmplă și în alte universități unde, o notă cât mai bună este condiționată de trecerea prin patului lu’ don profesor a studentelor. De-a lungul anilor experiențele de acest gen au devenit o practică obișnuită, au apărut legende, toată lumea știe, dar puțini sunt cei care au avut curajul să sune sau să facă un denunț la poliție.

Și uite așa, de la o zi la alta apar alți și alți indivizi gen Bulai, în loc să-i stârpim ca pe niște gândaci de bucătărie!

• Tweet
• Pin It