Bolnavii de SIDA, între discriminare şi limite autoimpuse

La nivelul judeţului Caraş-Severin, problema persoanelor seropozitive rămâne încă una delicată, deşi Asociaţia Inocenţă şi Speranţă luptă de ani buni alături de autorităţile locale pentru drepturile şi integrarea acestora. Ignoranţa şi atitudinea ostilă a celor din jur îi face însă pe cei mai mulţi dintre bolnavi să renunţe la lupta pentru o viaţă normală.

În cadrul unei mese rotunde prilejuite de Ziua Internaţională de Luptă Împotriva SIDA, Asociaţia Inocenţă şi Speranţă, alături de reprezentanţi ai Primăriei Reşiţa, Direcţiei de Sănătate Publică, Protecţiei Copilului şi Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a pus în discuţie situaţia bolnavilor de SIDA din judeţ.

Tratamentul care le permite persoanelor infestate cu HIV să ducă o viaţă aproape normală ajunge la 8.000 de lei pe lună şi trebuie administrat fără întrerupere. Multe spitale din ţară nu mai pot însă să-l asigure din cauza lipsei banilor. Din fericire, judeţul Caraş-Severin nu este încă pe lista neagră. „La nivel de ţară s-a declanşat o grevă spontană a părinţilor din cauza întreruperii de tratament. La noi deocamdată nu este cazul, suntem printre primii din ţară care primim ajutoarele la timp, în condiţiile în care Caraş-Severinul are de trei ori mai mulţi bolnavi decât Hunedoara de exemplu”, a declarat Petrică Agape, preşedintele Asociaţiei Inocenţă şi Speranţă.

La nivelul judeţului se înregistrează 208 cazuri, dintre care 108 sunt persoane seropozitive şi o sută care au deja SIDA. Dintre aceştia, doar 40 de bolnavi figurează ca membri ai Asociaţiei Inocenţă şi Speranţă. Deşi din partea instituţiilor publice au tot sprijinul, se pare că problema este tocmai la cei care ar trebui ajutaţi. „La noi în judeţ lucrurile stau cât de cât bine pentru că instituţiile sunt implicate şi îşi dau interesul să-i ajute. Paradoxal, problemele sunt chiar cu grupul ţintă, doar 40 din 200 sunt membri ai asociaţiei. Aşadar, mai trebuie lucrat exact cu cei pentru care luptăm”, a precizat Valeria Ungur de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Caraş-Severin.

Pentru că majoritatea au vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, asociaţia a încercat să le găsească un loc de muncă, prin intermediul AJOFM Caraş-Severin. „Pentru integrarea lor s-a organizat un curs de calificare cu sprijinul AJOFM. Din cei 45 de membri ai asociaţiei, doar nouă s-au înscris la acest curs de operator calculator. Aşa că am fost nevoiţi să dăm banii înapoi la finanţatori”, a mai spus Petrică Agape.

Organizatorii cursului s-au lovit însă de refuzuri şi de cealaltă parte, în rândul celor care ar fi trebuit să-i pregătească pe tinerii seropozitivi pentru o viaţă independentă. „Problema cea mai mare a fost să găsim lectori. Spre surprinderea noastră, adulţii sunt cei mai reticenţi. Când vine vorba despre SIDA, sunt foarte puţini cei care vor să aibă de-a face. Pe lângă acţiunile care se organizează în rândul elevilor, ar trebui sensibilizaţi şi adulţii”, a precizat Carla Goagă, purtător de cuvânt al AJOFM Caraş-Severin.

De fapt, tinerii se învârt într-un cerc vicios, între propriile temeri faţă de prejudecăţile celor din jur şi atitudinea discriminatorie a societăţii şi, implicit, a angajatorilor. „În evidenţele noastre avem 30 de persoane cu dizabilităţi, dintre care doar trei sunt bolnavi de SIDA. Nici agenţii economici nu sunt mai deschişi când vine vorba de aceştia, deşi primesc stimulente dacă îi angajează”, a mai spus aceasta.

• Tweet
• Pin It