Municipiul Lugoj nu s-a bucurat în ultimii zeci de ani de un conducător cu viziune, care să înțeleagă importanța accesării fondurilor europene adevărate.
Asta, deși în cadrul Primăriei funcționează un birou care poartă pompos titlul de Birou Management, Proiecte, Programe, destul de stufos ca schemă de personal, dar cu rezultate cel puțin discutabile. Pentru că, în afară de comunicate de presă cu reușitele administrației Boldea în acest domeniu, lugojenii ar vrea să vadă realitatea unor finanțări europene. Iar până acum vizibile ca realizări sunt „Semne pentru Viitor”, un deja depășit proiect transfrontalier și deloc folositorul „Centru de Informare turistică”, mai mult închis decât deschis, plus scena cumpărată pentru spectacole, într-un alt proiect comun cu Reșița și Veliko Gradiște. Nimic despre bani pentru infrastructură, locuințe, construcții, dotări urbane și așa mai departe. Lista „poveștilor la gura sobei” marca Francisc Boldea cuprinde multe obiective visate, între care reamintim construcția unui stadion nou, refacerea bazei hipice, o bază sportivă multifuncțională, energie solară pentru instituții sau reabilitarea termică a blocurilor. Măcar acestea dacă ar fi fost realizate și tot era ceva, chiar dacă necesitățile orașului erau și sunt altele.
Există proiecte, se implementează
Pe de altă parte, administrația orașului, prin vocea viceprimarului Cristian Galescu, unul dintre puținii care au înțeles importanța fondurilor europene, ne contrazice și spune că acestea există și sunt suficiente.
„Din punctul meu de vedere, atragerea fondurilor europene a constituit întotdeauna o prioritate, deoarece prin aceste fonduri se poate acoperi o importantă parte a bugetului unui oraș. În momentul de față, municipiul Lugoj are în implementare un număr de șapte proiecte finanțate din fonduri europene, în valoare totală de 11,6 milioane euro. Din păcate, municipiul Lugoj, din cauza faptului că nu este reședință de județ, nu a putut beneficia de aceleași facilitați ca și cele patru orașe reședință de județ din cadrul ADR Vest, Timișoara, Reșița, Arad și Deva, care au alocate special pentru ele un buget mult mai mare și mai multe facilități.”, a explicat viceprimarul Lugojului.
Printre exemplele date de acesta, pentru a-și susține afirmațiile, sunt proiectele privind strategia de Dezvoltare Locală pentru trei zone defavorizate din Municipiul Lugoj – finanțare obținută 5.525.000 euro; cumpărarea a nouă autobuze electrice, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării – valoare proiect 20.645.000 lei; realizarea Ghișeului Unic la Primăria Municipiului Lugoj – valoare proiect 3.999.951 lei sau eficientizarea serviciilor oferite de Direcția de Asistență Socială Lugoj – valoare proiect 2.801.225 lei. Toate sunt în implementare și, din păcate, tocmai aici este problema, pentru că dintre cele enumerate mai sus, unele deja vechi de câțiva ani (vezi ghișeul unic), niciunul nu este vizibil și utilizabil, iar lugojenii nu se pot folosi de acesta. Astfel încât, în continuare, cu toată bunăvoința, afirmația din titlu rămâne în picioare: fondurile europene există doar pe hârtiile autorităților locale.
Între timp, municipalitatea a anunțat un alt proiect european intrat în etapa de precontractare, ceea ce înseamnă că mai sunt necesare o serie de documente până la semnarea contractului pentru construcția unei noi săli de sport în cadrul Liceului „Valeriu Braniște” din Lugoj. Tradus mai simplu, proiectul încă nu are alocate sumele necesare lucrărilor, care nu vor începe curând. Acesta a cam fost scenariul tuturor fondurilor europene accesate pentru Lugoj, oraș care parcă și-a dorit finanțări extrem de complicate pentru municipalitate și al căror impact este, în anumite situații, limitat la un anumit segment de populație.