Bacul de trecere a Dunării, eșecul turismului din Clisura Dunării!

Uniunea Europeană a trimis degeaba bani în Caraș-Severin pentru dezvoltarea turismului! Bacul de la Moldova Nouă a fost deturnat de la adevăratele obiective!

Baziaș 4 stă deja de câteva zile tras la mal și nimeni nu poate spune când vor fi reluate cursele pe Dunăre între malul românesc și cel sârbesc. Nici nu pare să mai conteze prea mult atât timp cât toate discuțiile privitoare la acest bac sunt despre bani și despre nimic altceva. Ba, mai mult, a ajuns subiect de răfuială politică. Nimeni, dar absolut nimeni nu discută însă despre adevăratele motive pentru care UE a finanțat acest obiectiv. Despre lucrurile și obiectivele pe care s-a fundamentat cererea de finanțare. Baziaș 4 ar fi trebuit să aducă turiști în Caraș-Severin și ar fi trebuit să transporte turiști români în Serbia. Ar fi trebuit să impulsioneze astfel dezvoltarea turismului, a sectorului HORECA, în Clisura Dunării. Totodată, ar fi trebuit să ducă relațiile comerciale la un alt nivel. Dacă aceste obiective ar fi fost atinse, probabil că nici nu mai conta dacă bacul se susține financiar din plata biletelor de trecere. Probabil că ar fi fost un aspect mult prea puțin important. Dar a urmărit oare cineva ca aceste obiective să fie atinse? Evident, nu. Nimeni nu a venit să arate astăzi, cu cifre, că Baziaș 4 e un motor pentru turismul din Clisura Dunării și că, indiferent că ar fi pe profit sau pe pierdere, câștigul județului Caraș-Severin e uriaș.

Bacul de la Moldova Nouă nu a avut parte de niciun fel de promovare. Răzleț, presa județeană l-a făcut cunoscut, dar și atunci mai mult prin scandaluri. Pe oricare drum te-ai îndrepta către Clisura Dunării, din orice direcție, nu găsești nici măcar un indicator, un panou informativ, nimic. Și atunci, cum să fie profitabil un bac de care nu știe aproape nimeni?

În plus, lui Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, i s-a dat mână liberă. Face ce vrea și doar după cum îl taie capul. Nimeni nu are curajul să-l tragă de mânecă atunci când administrația publică îi joacă feste. Mai de fiecare dată. Deși e evident că greșește, lui Romeo Dunca i se permite să se lase dus de val. Ba chiar e încurajat să facă asta. Așa a fost și cu bacul de la Dunăre. I s-a povestit cum se fură motorină și s-a grăbit să bage SC Eoliana în insolvență. Pentru ca acum să ceară înființarea unei firme similare care să aibă exact același istoric. Asta după ce a forțat nota cu Aquacaraș. Fusese avertizat că se încalcă legea, știau și oamenii din jurul său, dar au preferat să-l lase în apele învolburate, poate se îneacă singur. S-a pierdut timp, s-a consumat inutil atâta energie și bacul s-ar putea să ruginească undeva pe malul Dunării.

Deși este mai mult decât evident că Baziaș 4 e în derivă în primul rând din cauza oamenilor total nepricepuți care-l au în proprietate, adică a celor din Consiliul Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca insistă că nu e așa. Deși, nu are niciun argument. „Nu este eșuat bacul, acesta va funcționa, depinde, sper ca persoanele alese să se miște repede și să stăm puțin cu bacul tras pe dreapta. Bacul nu este o pierdere pentru județ, nu trebuie să funcționeze profitabil, nu asta a fost tema. Bacul a trebuit să asigure legătura între cele două maluri, cel sârbesc și cel românesc, lucrul acesta s-a întâmplat, trecerile au fost făcute, cele din contract, doar că exista o variantă să putem face la niște costuri ca pierderea să fie mai mică.”, ne-a lămurit președintele CJ.

Și totuși, câștigă județul Caraș-Severin din funcționarea acestui „pod” peste Dunăre? „Bineînțeles! Cetățenii trec, drumul lor este mai scurt, este mai eficient pentru unii că ei aleg să treacă cu bacul nostru în loc să se ducă până la Turnu Severin să treacă pe acolo sau cu celălalt bac.”, s-a grăbit să răspundă Romeo Dunca. Da? Câți oameni au făcut asta, câți o fac lunar, câți turiști a adus acest bac, câte nopți au petrecut în Caraș-Severin și unde, ce au vizitat, cât au cheltuit? Câte locuri de cazare s-au creat pe malul românesc de la punerea în funcțiune a bacului? Care sunt beneficiile? „Trecerile turiștilor și dezvoltarea de activități turistice pe cele două maluri. De asta am și insistat să găsim o soluție, chiar și în această ultimă instanță, ca din puținul nostru să acoperim în continuare pierderile pentru că activitatea bacului trebuie să rămână și beneficiile sunt cele pe care cei din zonă și cetățenii respectivi le simt. Adică scurtarea timpului de traversare și etc. Aceste beneficii există, au fost puncte de raportare, altfel eram în pericol să dăm banii înapoi și lucrul acesta nu s-a mai întâmplat pentru că noi am îndeplinit aceste obligații. Ne-am atins obiectivul, pensiunile au apărut, au cazat turiști, turiștii au trecut și iaca, am ajuns astăzi în situația în care am reluat găselnița să mergem mai departe, de data asta cu eforturi.”, a conchis Romeo Dunca.

• Tweet
• Pin It