Bacul de la Moldova Nouă porneşte reforma în turismul din Clisura Dunării

Agenții economici aparținând domeniului turistic din Clisura Dunării au toate șansele să-i fidelizeze pe turiștii din întreaga țară și nu numai odată cu inaugurarea punctului vamal de trecere a frontierei cu Serbia cu bacul. 

După un proces greoi, în care problemele tehnice și cele legislative au tot amânat punerea în funcțiune a bacului pe Dunăre – un proiect transfrontalier ai cărui parteneri sunt Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Moldova Nouă și Primăria Golubac – odată cu materializarea acestui obiectiv, atât orașul Moldova Nouă, cât și celelalte localități de pe malul românesc al Dunării sunt obligate să intervină de urgență atât în privința serviciilor oferite vizitatorilor, cât și pentru crearea și punerea la punct a obiectivelor turistice pentru sezonul rece. Asta dacă vor să culeagă roadele dezvoltării din toate punctele de vedere, iar zona de Clisură să devină un reper important pe harta țării.

Deși în spațiul public a fost lansată ideea conform căreia singurii beneficiari ai acestui proiect vor fi vecinii sârbi, întrucât „au mâncare ieftină, sunt serioși, iar pe o rază de 100 de km dețin cinci repere turistice europene”, edilul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, contrazice acest lucru, întrucât, dacă până acum, zonei Clisurii de Caraș-Severin îi lipsea motivația de a se promova, odată cu punerea bacului în funcțiune, lucrurile vor căpăta o cu totul altă turnură aici.

„Noi, până în acest moment, nu puteam avea o dezvoltare turistică în zonă. Ca să poți să dezvolți turistic o comunitate sau zonă îți trebuie anumite elemente-cheie, elemente pe care noi nu le-am avut. Dar, acum, odată cu inaugurarea acestui punct de trecere a frontierei, din punctul meu de vedere, s-a sădit sămânța pentru dezvoltarea turismului, nu doar în Moldova Nouă, ci în întreaga Clisură a Dunării. Parafrazându-l pe unul din oamenii de valoare, un antreprenor al României, Clisura Dunării poate deveni viitorul El Dorado al turismului românesc. Ca atare, unul din lucrurile care erau cerute de domnia sa era deschiderea unui punct de trecere a frontierei între România și Serbia. Uite că acest lucru l-am bifat”, a explicat edilul-șef pentru expressdebanat.ro.

În plus, primarul mai aduce în discuție câteva aspecte care ar schimba cu totul fața zonei de pe malul românesc al fluviului, aspecte care încet, încet vor aduce turismul românesc la nivelul celui practicat de către vecinii sârbi: „Dacă vom putea dezvolta un sat de turism ecologic pe Clisură și dacă vom putea pune în valoare Dunărea – și din punct de vedere al pescuitului și din punct de vedere al activităților de vară -, încet, încet vom putea ajunge la nivelul sârbilor”.

Mai mult decât atât, Torma a ținut să reitereze faptul că scopul proiectului transfrontalier nu caută să scoată în evidență cine mai bun sau mai slab din punct de vedere economic sau turistic, ci să scoată ce e mai bun la iveală, prin intermediul muncii în echipă: „Țelul nostru nu este să ne duelăm cu partenerii din Serbia. Țelul nostru este ca împreună să dezvoltăm cele două maluri, iar relația pe care o avem, atât cu primarul din Golubac, cât și cu primăria din Veliko Gradiste, ne dă speranța ca împreună să dezvoltăm Clisura Dunării. Punctul vamal de trecere a frontierei cu Serbia este un pas mic pentru Moldova Nouă, dar un pas mare pentru dezvoltarea turismului”, a mai ținut să puncteze șeful administrației publice locale Moldova Nouă.

 

• Tweet
• Pin It