Cum a construit CJT programul pentru anul 2023? | Diaconu, despre atipica Timișoara – Capitală Europeană a Culturii

Bastionul Maria Theresia va fi spațiul istoric central de infrastructură culturală în anul în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, între cele gestionate de Consiliul Județean Timiș. La Bastion va fi organizat Festivalul Luminilor, în noaptea dintre ani, în deschiderea anului titlului. Într-un interviu acordat expressdebanat.ro, Dan Diaconu, consilierul președintelui CJ Timiș care se ocupă de implementarea și promovarea evenimentelor organizate de administrația județeană în 2023, ne dă detalii despre întreg programul cultural pregătit pentru anul viitor. 

Consiliul Județean Timiș a aprobat deja, prin votul aleșilor, toate proiectele majore pe care le va organiza anul viitor, cu excepția celor care vor fi scoase la sesiuni de finanțare către organizațiile non-guvernamentale. Dan Diaconu spune că rolul său la Consiliul Județean este de a asigura coerența cu caietul de candidatură la care a lucrat în anii de dinainte de 2016 și de a recupera unele dintre evenimentele ce se aflau în bidbook.

Vor fi aceste evenimente pe care le pregătiți cu adevărat de anvergură? 

Dan Diaconu: Noi am preluat din bidbook anumite bucăți pe care le vom organiza prin intermediul instituțiilor subordonate sau printr-o finanțare către organizații non-guvernamentale și cred că ele sunt tocmai acelea care vor aduce un impact atât din punct de vedere al calității artistice, cât și al numărului de vizitatori. Cred că o parte dintre ele sunt deja foarte bine cunoscute. S-a vorbit deja despre cea mai importantă expoziție Brâncuși din ultimii 50 de ani din România și care cred că va fi, într-o formă sau alta, chiar evenimentul principal al evenimentului Timișoara 2023 pentru că are potențialul de a atrage cei mai mulți vizitatori, nu doar din România, ci și din străinătate. Alături de acest eveniment este expoziția Brauner, expoziția Paul Neagu, sunt câteva elemente noi care aduc Muzeul de Artă în zona artei moderne, a digitalului. Pe de altă parte, sunt și evenimente care se vor organiza pentru prima dată. Începem cu Festivalul Luminilor chiar la începutul anului 2024.

Mai multe detalii despre Festivalul Luminilor…

Festivalul Luminilor este unul dintre evenimentele pe care le-am gândit atunci ca moștenire a Capitalei Europene a Culturii tocmai pentru că da, sloganul Capitalei Europene este «Shine Your Light/Light Up the City». Festivalul Luminii se va desfășura de două ori în anul 2023, la începutul și la sfârșitul anului, cu o componentă care va funcționa de-a lungul anului. Cred că este important pentru noi și pentru timișoreni să ne bucurăm cât mai mult de anul 2023, așa că vom începe chiar din 1 ianuarie și vom petrece trecerea între ani împreună, odată cu acest festival.

Festivalul va încerca să unească Bastionul și alte părți ale centrului istoric. (…) Va reuni unele dintre obiectele și instalațiile de artă cu temă lumina, instalații care au fost construite de-a lungul timpului pentru Capitala Europeană a Culturii. Unul dintre cele mai mari iluminarium din lume în momentul de față a fost construit având ca temă Timișoara și Cetatea Timișoarei. El va fi amplasat în Piața Unirii, va fi unul de foarte mari dimensiuni, dar și alte instalații – unele dintre ele care probabil au mai fost văzute în acești ani, altele care sunt complet noi – și un show important de lumini la trecerea între ani, alături de instalații, poate de mai mică dimensiune, dar la fel de interesante, în zona de videomapping, realizate de artiști locali sau naționali și internaționali. Ceea ce este interesant este că pe toată perioada anului vom avea o sesiune de selecție pentru alte instalații care să aducă lumina ca temă principală în spațiul public din Timișoara, astfel că pe tot parcursul anului vom încerca să aducem câte un element de noutate spațiului public din oraș. 

Spuneați că Bastionul va fi elementul central de infrastructură culturală în 2023. Castelul Huniade va fi pus în valoare, măcar exteriorul?

Castelul Huniade înseamnă o investiție de mari dimensiuni, din punct de vedere financiar și al timpului. Era aproape evident că nu vom putea avea castelul complet funcțional în anul 2023. Investiția este de 30 de milioane de euro, este nevoie de o finanțare pentru ea. S-au făcut pași importanți care mă fac să cred că va fi deschis vizitatorilor într-un termen rezonabil din acest moment, chiar dacă nu în anul Capitalei. Se lucrează pe finanțări pe mai multe zone – europeană, transfrontalieră sau PNRR, dar și din bugetul județului. Ceea ce încercăm în programul cultural al anului 2023 este să deschidem Sala de marmură, dacă va fi posibil, încercăm să deschidem curtea, dacă lucrările la donjon se vor fi terminat și cu siguranță vom folosi spațiul exterior. De altfel, unul dintre programele culturale din portofoliul CJ se orientează exact pe acest lucru, se numește «Lumina magică a castelului» și va avea în componență 6 reprezentații muzicale, dar care sunt combinate cu partea de videomapping, încercând să trecem, prin muzică și video, prin istoria pe care acest castel a văzut-o de-a lungul anilor. 

Din punctul nostru de vedere, Bastionul este principalul spațiu cultural istoric aflat în administrarea CJT. Vom avea însă intervenții importante la Aerodromul Cioca, unde vom avea evenimentele de mari dimensiuni. Acolo ridicăm o structură temporară ce se află acum în finalizare a studiului de fezabilitate și care va fi disponibilă până în prima jumătate a anului 2023, o structură care să permită evenimente de mari dimensiuni. Spre exemplu, Festivalul Flight este deja parte a programului cultural al anului viitor, dar vor și alte evenimente acolo, în general cele care au nevoie de prezență însemnată a publicului și care se orientează spre zona de concerte. 

În Timișoara nu există o zonă de spectacole care să permită un public numeros. Cum de s-a ajuns aici? 

Nu există un astfel de spațiu în momentul de față. Acesta este motivul pentru care am apelat la o structură mai ușor de amplasat, dar de mari dimensiuni. De ce s-a ajuns aici? Sala polivalentă nu se află în momentul de față decât în finalizare de proiectare la CNI, ceea ce înseamnă că vor mai fi nevoie de ani importanți ca ea să fie finalizată. Alte spații de mari dimensiuni, cu excepția spațiilor foste industriale care au mai fost reabilitate în urmă cu câțiva ani, spre exemplu Muzeul Mikloși care are o capacitate de câteva mii de persoane, nu există. Spațiile sunt sensibil mai mici. Altfel însă, nu a fost și nici nu este o direcție a Comisiei Europene de a încuraja astfel de investiții pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, însă este o direcție de care orașul are nevoie. 

Care este evenimentul, între cele organizate anul viitor de CJT, de care vă simțiți cel mai apropiat? 

Mi-e foarte greu să aleg un singur eveniment. Poate că cel mai legat sunt de Festivalul de Jazz pentru că l-am început în urmă cu 11 ani. Anul viitor, festivalul va fi unul spectaculos, cu patru scene, cu foarte foarte multe evenimente și artiști de mare calibru, cu probabil cele mai multe Grammy-uri din toate edițiile sale și la momentul la care vom putea vom face și anunțul acestor artiști. Dar asta cumva este doar legătura mea sufletească cu acest festival. 

Eu cred că toate evenimentele pe care le propunem vor fi de succes, unele cu artificii, nu așa cum ne spune domnul primar, că nu vom avea evenimente de tip artificii în anul 2023, sigur, la figurat. Noi am încercat să propunem, în general, evenimente care să atragă. Pentru că titlul de Capitală Europeană a Culturii, dincolo de transformarea socială și comunitară a societății, înseamnă și o formă de a demonstra: cultura poate avea și un efect economic asupra societății, asta înseamnă o creștere a numărului de turiști, vizitatori ai Timișoarei. Se spunea că 1 euro investit în programul cultural și infrastructură a Capitalei Europene a Culturii ar trebui să se reîntoarcă în economia locală cu 8 euro. Nu știu dacă vom atinge acest raport, dar vom face tot ce ne stă în putință. (…) Cred că tot ce am adus în plus acestui program vine să adauge strălucire și un motiv pentru care cineva ar vrea să viziteze Timișoara în 2023. 

De promovarea evenimentelor se va ocupa Ministerul Culturii, nu Consiliul Județean Timiș. Vă împiedică/încurcă asta cu ceva?

Din păcate, cred că va împiedica Timișoara 2023, față de ce era în ordonanță înainte de a trece prin Parlament. Sigur că s-a făcut multă zarvă politică în jurul acestor sume, dar sumele sunt foarte ușor de dedus din punct de vedere logic. Exista o finanțare către Asociația Capitală Europeană a Culturii care trecea prin CJT dintr-un motiv foarte simplu: pentru că CJT putea fi mai flexibil în construcția unui program de finanțare către Asociație, care va trebui să aplice pentru aceste fonduri, indiferent că vorbim de CJ sau Ministerul Culturii, exista o apropiere față de Asociație, o posibilitate mai flexibilă de realizare a deconturilor pentru că pur și simplu eram aici, consultanța și feedback-ul puteau fi puse la dispoziția Asociației. Sigur că zarva politică a adus tot felul de prostii în spațiul public, de-a lungul timpului, despre asta. Pentru CJ este o bătaie de cap în minus, asta este realitatea, dar cred că pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii va fi foarte greu să implementeze un program prioritar de promovare pe care îl gândește și implementează ministerul. Tocmai pentru că experiența multor ani între câștigarea titlului și momentul acesta în care intrăm arată că Ministerul Culturii nu a reușit să construiască programul de finanțare pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Sperăm spre cât mai bine, dar am îndoieli despre felul în care va funcționa acest program de promovare. Nu înseamnă că ceilalți parteneri,  primăria și CJT, nu vor investi în promovarea evenimentelor din fondurile proprii. 

Zarva politică de care ați pomenit a dus la scăderea entuziasmului în rândul timișorenilor cu privire la acest titlu, de la câștigarea lui până acum. Ne puteți garanta că vom recupera acest entuziasm?

Nu pot să garantez nimic, pot doar să sper și ceea ce muncim aici să fie gândit în această idee. Sunt foarte mulți ani. Probabil e o Capitală atipică, din acest punct de vedere, pentru că din 2016 până acum a trecut o perioadă pandemică, suntem într-o perioadă de război. Probabil nu sunt circumstanțele cele mai fericite pentru o Capitală Culturală Europeană. Sigur, putea fi mult mai rău. Sunt mulți ani în care s-a vorbit, au fost multe certuri în spațiul public, dar sunt și mulți ani în care s-au produs unele lucruri. Programul cultural, în mare parte, este bazat pe ce s-a muncit de sectorul independent, Asociație sau alți actori implicați. Eu sper din tot sufletul să fim capabili cu toții să oferim încrederea timișorenilor că se vor putea bucura de acest titlu, dar acest sentiment de încredere trebuie să vină de pe multe alte paliere, nu doar din zona de program cultural. Asta înseamnă un efort suplimentar pe care sper ca administrația locală să îl facă de data asta, de la felul în care arată orașul, cum se circulă, clădiri istorice sau infrastructură culturală.

Cum vi se pare programul pe care îl propune Primăria Timișoara?

Paradoxal, Primăria Timișoara nu propune un program. Centrul de Proiecte este cel care face mare parte din programul din 2023 și, în fapt, este și acesta un soi de experiment. Timișoara 2023 este cel mai descentralizat program cultural față de alte capitale europene a culturii din trecut, un experiment care are și părțile bune, are și părțile rele. Centrul de Proiecte nu implementează nici el niciunul dintre proiectele care sunt propuse în bidbook, ci ele sunt rezultatul muncii, pe care o apreciez, a instituțiilor culturale și a organizațiilor independente. (…) Știu că muncesc mult.

La ce muncesc? Ați spus că nu implementează nimic.

Curatoriază activitățile organizațiilor și a instituțiilor culturale, le îndrumă, le dau coerență care să meargă către zona de program cultural, dar dincolo de asta sunt multe lucruri chiar birocratice care trebuie construite, inclusiv rapoarte de monitorizare către Comisia Europeană care la rândul ei urmează ca până la sfârșitul lunii octombrie să depunem împreună raportul de monitorizare (…). Centrul de Proiecte este o structură care finanțează, care trebuie să deconteze sume și să îndrume operatorii culturali pentru coerență artistică. 

Foto: Dani Amariei, Facebook/Consiliul Județean Timiș

• Tweet
• Pin It