Ariile protejate taie accesul la investiții

Oficialii de la Consiliul Județean Caraș-Severin au inițiat un proiect prin care se stabilesc cu claritate ce se poate face și ce nu  în aria naturală din Clisura Dunării. Inițiativa de lansare a unui astfel de studiu științific, în adevăratul sens al cuvântului, a plecat de la faptul că oficialii de la Parcul Natural Porțile de Fier resping pe bandă rulantă avizele pe care forul județean le cere pentru orice investiție.

Pentru că Parcul nu are în momentul de față un plan de management, iar exploatarea se face haotic și fără reguli prestabilite, ci doar după bunul plac al celor care îl reprezintă, Consiliul Județean a obținut o finanțare de peste 2 milioane de lei de la Ministerul Educației și Cercetării, ca să demareze studiul. 300.000 de lei sunt contribuție județeană. „Trebuie să găsim soluțiile ideale prin care să îmbinăm ideea de dezvoltare a parcului cu cea de evoluție a comunităților locale. Proiectul a pornit de la ideea că avem un regulament de exploatare care pune limite investițiilor. Noi nu putem renunța la obiectivele pe care le-am stabilit pentru Clisura Dunării. Acum, știm exact care sunt condiționările de mediu și vom ține cont de ele”, a spus Victor Naidan, director în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin.

Ce investiții a planificat Consiliul Județean
Oficialii de la Consiliul Județean spun că lista lor de investiții poate fi pusă acum în aplicare. Au planificat rezolvarea infrastructurii care leagă Moldova-Nouă de Socol, deschiderea unui punct de frontieră la Socol, care ar scurta cu câteva sute de kilometri distanțele către țara vecină, dezvoltarea unor porturi la Moldova-Nouă, dar și prelungirea căii ferate de la Baziaș la Moldova-Nouă. Orașul de pe clisură este considerat principalul motor de dezvoltare economică a zonei.

Ce spun primarii direct vizați
Primarii de la Berzasca, Sichevița și Moldova-Nouă vin cu explicații suplimentare la acest studiu. „Odată cu finalizarea studiului, sunt eliminate discuțiile controversate. Dacă vom convinge Consiliul Științific al Parcului că zona Clisurii Dunării trebuie să se dezvolte, putem spune că am făcut un pas mare. Localitatea Baziaș, de exemplu, punctul de intrare al Dunării în țară ar putea atrage sute de mii de lei finanțare”, spune Petru Furdui, primarul comunei Berzasca. Și Ion Chisăliță, edilul șef de la Moldova-Nouă se declară nemulțumit de faptul că investițiile îi sunt limitate. „Trebuie să mărim aria permisivă din parc și să o reducem pe cea restrictivă. Este bine că acest proiect a ajuns la final”, spune edilul.

Critici de la Parc
Oficialii Parcului Natural Porțile de Fier vin cu supărarea lor. „Cu excepția comunei Berzasca, nicio altă localitate de pe Clisura Dunării nu are actualizat Planul Urbanistic General. Noi nici măcar nu știm ce investiții au de gând să facă. Trebuie să existe mai multă comunicare. Noi nu le punem restricții la investiții”, a spus directorul Parcului, Marin Jiplea.

• Tweet
• Pin It