Trei mii de sârbi din Clisura Dunării sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi

Indiferent de data la care este sărbătorit (după calendarul gregorian sau iulian, 25 decembrie-7 ianuarie), Crăciunul reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine, întrucât ea prăznuiește nașterea mântuitorului Iisus Hristos.

Crăciunul pe stil vechi va fi sărbătorit și în acest an de milioane de creștini ortodocși din întreaga lume, începând cu data de 7 ianuarie, inclusiv de către comunitatea sârbilor din zona Clisurii Dunării (județul Caraș-Severin), bucuria reîntregirii familiilor cu acest prilej coroborând cu o serie de tradiții și obiceiuri, păstrate de generații întregi și transmise mai departe tinerilor.

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului!

Păstrarea și transmitea din generație în generație a zestei cultural-religioase, spune preotul paroh stavrofor al bisericii ortodoxe „Sfântul Ioan Botezătorul” din comunitatea sârbă Moldova Veche, Vasile Plestici, reprezintă cele mai importante și cele mai de preț lucruri care definesc un popor, o comunitate etc.

Semnificația stejarului (Badnjak-ului)

„Probabil multă lume nu știe de ce Badnjak-ul (stejarul) și nu bradul. Ei bine, pe de o parte, pentru că primul reprezintă lemn de esență tare. Aici vorbim despre tăria dumnezeiască de care fiecare dintre noi are nevoie pentru a-și duce crucea pe acest pământ. Din alt punct de vedere, stejarul este singurul care are, la ora actuală, frunze, iar din acele frunze s-a aprins focul pentru a-l încălzi, pentru a-i oferi căldură mântuitorului Iisus Hristos. În altă ordine de idei, străbunii noștri, trăind în mijlocul naturii, au păstrat aceste tradiții și obiceiuri, în semn de mulțumire față de Dumnezeu pentru tot ceea ce le-a fost oferit”, subliniază părintele Plestici.

Data de 6 ianuarie (Ajunul Crăciunului) este așteptată cu nerăbdare, fiecare, de la mic la mare, având sarcini de îndeplinit. Spre exemplu, înainte de răsăritul soarelui, bărbații se pregătesc să plece în pădure pentru a aduce faimosul Badnjak.

„Pe vremuri, de acest lucru se ocupa cel mai în vârstă bărbat din cadrul fiecărei familii. Astăzi continuăm acest obicei, însă nu trebuie să meargă neapărat cel mai în vârstă bărbat din casă. Pot merge și tinerii, însă neapărat să fie cineva de sex masculin, așa cum ne-am adunat astăzi. De ce bărbații? Pentru că vorbim despre lemnul de esență tare, stejarul, iar bărbații dispun de forța necesară în acest sens. Ajuns în pădure, bărbatul desemnat din grup să aducă stejarul trebuie să aibă la-ndemână un topor, grâu, vin și o lipie. Acesta alege un copac folosindu-și intuiția. Deci, lucrurile nu se-ntâmplă la voia întâmplării pentru că există un întreg ritual. Înainte de a tăia ramuri de stejar, atenție, nu stejarul, cel ales să ducă la capăt această sarcină își face cruce, se întoarce cu fața spre răsărit și îi cere copacului iertare, după care lasă la baza acestuia grâul, vinul și o bucată de lipie. Abia apoi începe tăierea propriu-zisă a ramurilor. Bărbații se întorc cu frunzele de stejar spre casele lor. Pentru a avea acces în casă, fiecare bate de trei ori la poartă așteptând să i se deschidă de către cea mai în vârstă femeie din gospodărie. În momentul în care poarta se deschide, Badnjak-ul este îndreptat cu frunzele în față, gospodina, care-l întâmpină, aruncând, în semn de mulțumire și pentru spor în familie, grâu peste cel care a procurat faimosul <<brad>>” , a explicat Petar Plestici, fiul părintelui Vasile Plestici, și unul din liderii tinerilor/bărbaților însărcinați cu procurarea Badnjak-ului în ziua de Ajun.

Vecernia și aprinderea Badnjak-ului

Peste puțin timp, în fiecare biserică din comunitățile sârbești din Clisura Dunării și nu numai va fi oficiată vecernia (slujba religioasă care se face spre seară, în ajunul sau în ziua unei sărbători bisericești), după care se va da foc Badnjak-ului. În localitatea Moldova Veche, spre exemplu, localnicii sunt așteptați să participe la slujba religioasă începând cu ora 17.30.

„Locuitorii din Moldova Veche și nu doar sunt așteptați să participe la vecernie, unde, sigur, vor avea parte și de colinde. La ora 18.00 vom aprinde Badnjak-ul. De ce? Pentru un nou început, căci prin rugăciune, post, spovedanie și, ulterior, prin arderea stejarului trecem printr-un proces de curățire spirituală. Alungăm/ardem tot ceea ce a fost rău, negativ în cursul anului și aducem lumină. Și tot în ideea de a aduce lumină, nu doar prin arderea stejarului, spre bucuria celor din comunitate, de la cei mici până la cei mari, vom avea și foc de artificii. Ne străduim din toate puterile să menținem aceste obiceiuri prin prezența credincioșilor în biserică așteptându-l pe Iisus Hristos în casa Lui. Faptul că ne adunăm în biserică, în jurul micuțului Iisus Hristos nu facem altceva decât să dăm dovadă de iubire, iubire care, din păcate, în zilele noastre, uneori, lasă de dorit. Niciun obicei nu poate fi formal! Atât timp cât nu simțim cu tot dinadinsul lucrurile, nimic nu are fond”,  a atras atenția preotul Vasile Plestici.

Ritualul paielor, cina servită pe podea și figurinele-surpriză cu bănuți

În toată perioada în care bărbații s-au ocupat de procurarea Badnjak-ului, gospodinele au pregătit bucatele alese de post pentru cină. Astfel, după vecernie, când fiecare revine acasă, „cea mai în vârstă femeie din fiecare gospodărie își umple brațul cu paie și pleacă să le împrăștie prin fiecare colț al casei, inclusiv prin grajd, cocină sau poiată, alături de întreaga familie (fiecare cuprinzându-l pe celălalt cu mâna, un fel de trenuleț). Totodată, fiecare participant scoate fel și fel de sunete (de bebeluș, de animale etc), totul în ideea belșugului, prosperității și a planurilor întreprinse. De reținut este că paiele respective nu se matură, ci rămân prin casă timp de trei zile. După îndeplinirea acestui ritual, gospodina casei prezintă bucatele alese pregătite pentru cina tradițională de Ajun (fasole, sarmale de post, pește, diverse supe de post, plăcinte și, bineînțeles, diversele figurine în formă de: lună, soare, stele, animale). Un obicei specific localității Moldova Veche este ca în acele figurine să se pună câte un bănuț, iar persoana care-l descoperă, se spune, că va avea un an prosper, mai ales din punct de vedere financiar”.

Seara de Ajun se încheie cu flăcăii (tinerii neînsurați ai comunității) care vor parcurge localitatea împrăștiind paie în fața fiecărei case unde locuiește o fată nemăritată.

Prima zi de Crăciun și tradiția cesniței (lipiei)

În prima zi de Crăciun, bărbații, în principal, și copiii se pregătesc să meargă la biserică, în timp ce femeile se-ndeletnicesc cu pregătirea mesei de Crăciun.

„După oficierea slujbei, după împărțirea pachetelor pregătite pentru copii și pentru persoanele cu dizabilități, fiecare credincios revine acasă. Acolo, cel mai în vârstă membru ia o creangă de stejar, din cele aduse de Ajun acasă și, de mână cu întreaga familie, <<agită focul>> cu Badnjak-ul. Din nou se pomenesc dorințele fiecăruia pentru un an mai bun, mai prosper. Același procedeu se va repeta și de Anul Nou, cu același Badnjak. Apoi, cu toții se așează la masă, pe lângă bucatele alese, fiecare primind o bucată de lipie (cesnița). Cum înainte de a o pune la cuptor, în aluat se pune câte un bănuț, cel care va descoperi bănuțul respectiv se spune că va avea noroc tot anul. De asemenea, tot la masa de prânz, atunci când urmează să fie servite sarmalele, cel mai vârstnic bărbat al casei împreună cu un alt membru din familie taie colacul. Acesta se împarte în două fiind rostite cuvinte: <<Hristos este printre noi>>, respectiv <<A fost și va fi>>, rotind colacul de trei ori și sărutând fiecare jumătatea de colac a celuilalt, totul pentru a fi iertate divergențele avute în trecut, căci, prin iertare, Dumnezeu revine în casa noastră”, a mai punctat parohul bisericii ortodoxe „Sfântul Ioan Botezătorul” din Moldova Veche.

De asemenea, în prima zi de Crăciun, este indicat ca oamenii să nu plece în vizită tocmai pentru a menține unitatea familiei. Mai mult decât atât, pentru toți cei care în această perioadă obișnuiesc să trimită felicitări, acestea trebuie neapărat să conțină următorul mesaj: „Mir Bozji, Hristos se rodi (Pace dumnezeiască, Hristos s-a născut)”.

• Tweet
• Pin It