Apărare vs. descurajare în contextul agresiunii ruse din Ucraina. Ovidiu Raețchi: „Nu e neapărat nevoie de mai multe trupe, uneori e nevoie de arme mai performante”

În contextul agresiunii ruse din Ucraina, Alianța Nord Atlantică a redescoperit conceptul de „apărare”, conceptul de bază fiind, până în urmă cu patru ani, „descurajarea”. Afirmația îi aparține lui Ovidiu Raețchi, președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, și a fost făcută în contextul dezbaterilor care au avut loc la Timișoara cu referire la provocările de securitate din regiunea Europei de Sud-Est pe fondul războiului din Ucraina și a crizei post-pandemice.

„Apărarea este un concept redescoperit după agresiunea rusă din Ucraina. Până în urmă cu 4 ani, cuvântul de bază era descurajarea. Pentru deterrence, la nivelul Alianței Nord Atlantice se credea că un număr mai degrabă simbolic de trupe sunt suficiente pentru a descuraja agresiunea rusă; prin faptul că există trupe americane, franceze într-o regiune, Rusia va sta departe de ea. Ce ne arată criza din Ucraina este că nu funcționează așa cum ne așteptam noi. Este nevoie de capacitatea de a învinge o potențială agresiune, dacă ea are loc, nu doar de capacitatea de a arăta un număr simbolic de militari. Trecem înspre o perioadă, din perspectiva mea, în care deterrence-ul trebuie să fie convingător numeric și calitativ și trebuie să asigure ceea ce numește în termeni militari o capacitate de eliminare a agresiunii.”, a declarat Ovidiu Raețchi, președintele E-ARC.

Raețchi mai spune și că, urmare a agresiunii ruse din Ucraina, inclusiv România beneficiază de mai multă securitate.

„Pe acest flanc care este flancul vulnerabil în momentul de față al NATO are loc o desfășurare cantitativă, dar și calitativă militară. Nu e neapărat nevoie de mai multe trupe, uneori e nevoie de arme mai performante, ceea ce spun și ucrainenii în momentul de față, ceea ce cer și ei. Deci să spunem – o creștere calitativă și cantitativă a flancului sud-estic așa cum România a crezut că este necesar și a avut dreptate.”, a explicat Ovidiu Raețchi.

CITEȘTE ȘI: Premierul Ciucă, despre provocările de securitate în Balcani: „Politica de lărgire a UE rămâne pilonul cheie al implicării europene” 

Președintele E-ARC a explicat și ce înseamnă reziliența, în analiza referitoare la provocările generate de criza post-pandemică.

„Crizele apar în momentul în care nu ești pregătit pentru ceea ce urmează, ești surprins de ceea ce se întâmplă și ai nevoie de timp pentru a găsi soluții. Și asta s-a văzut foarte bine în situația pandemiei Covid-19 când nu existase anticipare strategică pentru apariția virusului, când spațiul european, lumea în ansamblu a fost luată prin surprindere și au existat zile bune în care autoritățile au dat senzația că nu sunt pregătite și nu știu ce să facă și în acele zile au fost adoptate măsuri greșite care ulterior au presupus pagube la nivel economic, de exemplu, de miliarde de euro. (…) Reziliența nu înseamnă doar să suporți un șoc, ci să profiți cumva de el rezistându-i, dar și făcând un pas înainte. Reziliența înseamnă să suporți șocul, dar să și progresezi plecând de la șoc. Soluția este să practici această inteligență anticipativă care te anunță care sunt crizele.”, a concluzionat Raețchi.

CITEȘTE ȘI: Necesitatea unității de acțiune a UE, prima lecție în contextul internațional generat de agresiunea Rusiei contra Ucrainei

• Tweet
• Pin It