Anul acesta mierea are gust amar pentru apicultorii cărășeni!

beekeeper

2021 a fost un an cum nu se poate mai prost pentru apicultorii cărășeni. Oamenii vorbesc despre producții slabe la salcâm și pierderi totale la tei. Cum statul nu face mare lucru pentru apicultori, aceștia sunt nevoiți să suporte din propriile buzunare pierderile și cheltuielile legate de întreținerea familiilor de albine pe perioada iernii.

Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, mierea este puțină anul acesta. Familiile de albine au ieșit slăbite din iarnă, iar înghețurile târzii de primăvară au afectat florile de salcâm, care fie nu s-au deschis, fie nu au secretat suficient nectar. „Dacă în 2020, când storceam între trei și patru kilograme de miere la salcâm, spuneam că este foarte rău, anul 2021 ne-a demonstrat că se poate și mai rău de atât, iar dacă clima se va schimba în continuare, mulți apicultori vor abandona această frumoasă meserie. Producția ne-a fost afectată de la primul cules, din primăvară, din cauza înghețurilor târzii. Au dat o zi, două, trei polen, după care a venit înghețul. În lunile martie-aprilie am avut peste 20 de grade pe perioada zilei, iar noaptea a dat brumă, ultimul îngheț fiind la începutul lui mai. Familiile s-au dezvoltat foarte greu în primăvară, rapița a fost cea care ne-a mai ridicat, reușind să stoarcem în medie opt kg. Însă, în cazul salcâmului, care a fost afectat de îngheț, au fost păduri unde copacii au avut numai câteva flori pe ei. Au fost zone cu floare din belșug, dar care nu a secretat nectar, precum și zone unde floarea de salcâm nu s-a deschis, situație pe care nu am mai întâlnit-o până acum. De la salcâm am scos o medie de 2,5-3 kg de miere/pe familia de albine, iar într-un an bun de la salcâm scoteam și 15 kg. Deci, diferența este enormă! Apoi, au urmat căldurile și seceta din vară, care au făcut ca la tei să nu stoarcem nimic!”, ne-a spus Daniel Drăgoi, un apicultor din Vărădia, care deține 280 de familii de albine.

Cum pierderile sunt mari, apicultorul se gândește cu groază că va fi nevoit să scoată din nou bani din buzunare pentru întreținerea familiilor de albine în sezonul rece. Numai iarna trecută a avut cheltuieli de aproximativ 4.000 de lei. De la stat nu are mari așteptări, pentru că, spune acesta, sumele decontate prin Programul Național Apicol diferă de la un an la altul. „Anul acesta am hrănit albinele ca niciodată, pentru că nici în 2020 nu a fost miere suficientă. Deci a fost un supliment de mâncare din ianuarie și până la înflorirea rapiței. Am cumpărat undeva la 1.000 de kilograme de sirop pentru fiecare familie de albine, ca să pot ține stupii pe linia de plutire, să-și poată dezvolta populația și să fie pregătite albinele pentru culesul din primăvară. Din păcate, clima nu ne-a ajutat nici în primăvară, iar pagubele au continuat. Statul face prea puține pentru noi. Dacă crescătorii de animale primesc o subvenție fixă pe cap de animal, în cazul Programului Național Apicol, situația este cu totul alta, iar sumele primite de apicultori diferă în funcție de solicitările depuse la nivel național. Cu cât sunt mai multe cereri, cu atât banii care revin în final apicultorului sunt mai puțini.”, a mai spus Daniel Drăgoi.

leader board 728 x 90 px