ANALIZĂ PIB. Cât a recuperat județul Caraș-Severin din sărăcia care l-a doborât în ultimii ani?

România a intrat în Uniunea Europeană în 2007, cu un PIB pe cap de locuitor de 6.000 de euro, în contextul în care media din țările civilizate era de 25.800. Deci, nu aveam nici măcar un sfert din ceea ce aveau statele membre deja!

În același an, PIB-ul pe cap de locuitor în județul Caraș-Severin nu se ridica nici măcar la 6.000 de euro, ci se plasa semnificativ sub acest plafon, cu doar 4.897 de euro. În 2011, după ce se presupune că veniturile cărășenilor și starea de bine ar fi trebuit să se resimtă puternic, mai ales în contextul aderării la marea familie europeană, cărășenii tot săraci erau. Cu o ușoară creștere, tot au rămas sub media pe țară. Din 2007!

PIB-ul înregistrat pe cap de locuitor în 2011 se „învârtea” în jurul valorii de 5.285 de euro. Asta, în timp ce în celelalte județe din regiune se înregistrau creșteri semnificative. Desigur, exemplul Timișului nici nu mai merită adus în discuție pentru că nu surprinde în niciun fel, dar chiar și așa, la puțin peste 100 de kilometri de municipiul reședință de județ, PIB-ul pe cap de locuitor era în 2011 aproape dublu, depășind serios 9.000 de euro. Practic, migrația din Caraș-Severin spre județele mai puternice și bogate, așa cum este Timiș, era înregistrată și resimțită la nivelul forței de muncă de ani buni.

Mergând mai departe, potrivit graficului întocmit de www.analizeeconomice.ro, în anul de grație 2015, cărășenii aveau un PIB de 6.609/cap de locuitor, depășind cu greu media națională din 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană.

La nivel național sunt județe care au înregistrat creșteri spectaculoase, însă Caraș-Severin nu se regăsește pe listă. Printre cele a căror economie a cunoscut evoluții se regăsesc Giurgiu, Călărași, Tulcea sau București.

Ca de obicei, județul Caraș-Severin se scaldă undeva la mijlocul clasamentului pentru că există și zone în care s-au înregistrat creșteri mai mici decât aici. În această categorie intră Argeș, Harghita sau Bihor.

Este cert că decalajele înregistrate între județele din vestul țării nu pot fi eliminate, însă clasamentele întocmite pe linie economică ne fac tot mai mult să sperăm într-o potențială alipire la județul Timiș în contextul regionalizării mult discutate.

În concluzie, din sărăcie nu am recuperat! În schimb, în contextul corupției, Caraș-Severin este tot mai des prezentat cap de listă la nivel național, pentru că liderii din toate instituțiile importante ale statului au ajuns subiect de „studiu” în ample dosare de corupție, unii dintre ei fiind deja chiar condamnați de instanțele de judecată. Instituția Prefectului, Consiliul Județean Caraș-Severin și Primăria Reșița au rămas fără lideri în urma anchetelor instrumentate.