Deși se vorbește despre regionalizare, mai toate proiectele de lege au fost aruncate prin sertare! Asta, pentru că modul de repartiție a banilor de la centru este, de fapt, un real mecanism de control asupra a ceea ce se întâmplă în teritoriu.
Prin urmare, dacă în calitate de primar ai norocul să faci parte din partidul aflat la guvernare, primești bani, dacă nu, îl poți schimba! Cel puțin aceasta este opțiunea și așa s-a întâmplat cu Ordonanța 55, a Migrației politice, prin care nu mai puțin de 23 de primari din Caraș-Severin au trecut la PSD, iar alții au rămas independenți, dar controlați prin fondurile alocate de la centru. Ciclul este unul deja bine cunoscut și practicat, prin rotație, de toate formațiunile politice.
Dacă tot se apropie campania electorală, este interesant de văzut în această perioadă cum au crescut sau scăzut, după caz, alocările bugetare ale statului român, în funcție de partidul aflat la guvernare. Expert Forum (EFOR) a realizat un studiu pentru perioada 2012-2015 și a analizat alocările bugetare care s-au făcut din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Important de precizat e că banii alocați prin ANL și Compania Națională de Investiții nu au fost analizați, dar discuții se pot dezvolta și asupra acestor fonduri, după același model.
Practic, suma virată prin măsurile amintite se ridică la 7 miliarde de lei, bani publici, asupra cărora nu a existat niciun control, ci au fost împărțiți cum au considerat de cuviință guvernanții. De precizat că, Fondul de Rezervă se repartizează ministerelor și gestionarilor bugetelor locale, pe bază de hotărâre de Guvern „pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”. Fondul de Intervenție finanțează acțiuni urgente care au rolul de a înlătura efectele calamităților naturale. Legea privind finanțele publice nu specifică niciun fel de limită pentru aceste fonduri.
Potrivit studiului elaborat de EFOR, la fiecare început de an se aprobă un buget inițial care ulterior este suplimentat chiar și de 10 ori, așa cum s-a întâmplat în 2012. Dintre partidele mari, cel mai câștigat din distribuția de fonduri pare a fi PSD, care a primit 4,622,571,648 lei, pe când PNL a primit 1,666,972,054, iar PDL 311,699,175.9 lei.
„În 2015, dacă discutăm de PNDL, PSD a primit 13.45 % înainte de migrație, respectiv 52% după octombrie 2014 (când avea 51 % din totalul primăriilor), suma reprezentând 65.46 % din totalul fondurilor date către autoritățile locale. PNL a primit în total 20.49%, dublându-și sumele primite după migrație, dar fiind dezavantajat, întrucât după octombrie 2014 avea aproape 30% din primării. La independenți se observă din nou o creștere a sumelor primite. Cea mai mare parte dintre fonduri a ajuns la comune, adică 60.33% dintre fonduri”, susțin specialiștii care au întocmit topul.
Vezi AICI harta primarilor clientelari!
Interesant este că, în ciuda migrației și a faptului că mai mult de jumătate dintre primarii de orașe și comune sunt PSD, locuitorii din Caraș-Severin nu au fost „loviți” cu sume importante de la centru alocate din fondurile respective, semn că politicienii din județ sunt supuși colegilor și, indiferent dacă se fac sau nu alocări bugetare, aceștia nu bat cu pumnul în masă, ci se mulțumesc cu funcțiile călduțe din Parlament. De cei mai mulți bani pe cap de locuitor în schimb, potrivit studiului, a beneficiat localitatea Brebu Nou din județ, care are circa 80 de locuitori și primar PSD. Printre localitățile codașe la alocările bugetare se regăsește Prigor. Municipiul Reșița, dar și orașele Oravița, Moldova Nouă și Oțelu Roșu, care au primari social-democrați, sunt pe undeva pe la jumătatea clasamentului. Edilii nu au primit bani în exces, dar sumele pe care le-au primit au fost mulțumitoare atât timp cât au primit bani pentru acoperirea arieratelor.
„Principalii câștigători par a fi PSD, partidele satelit (ALDE, UNPR și PC), precum și independenții; primarii PNL și PDL sunt principalii pierzători, chiar dacă PNL s-a aflat la guvernare până în 2014. Instituțiile publice nu își cheltuie fondurile alocate prin bugetul anual, fapt care indică proasta gestionare a bugetelor publice”, este concluzia raportului realizat de EFOR în cadrul proiectelor Dezvoltarea Coaliției „Inițiativa pentru o Justiție Curată” , finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, și Consolidating the Clean Justice Initiative Coalition to strengthen the rule of law – monitoring and early warning tools, finanțat de Open Society Institute (OSI).