Primarii de comune acuză unele firme din județ de suprataxare. În consecinţă, vor să-și organizeze propriul serviciu de salubrizare, costurile reale fiind de doar 10% din cele propuse de firmele de profil.
Compromiterea aproape totală a proiectului de realizare a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Caraș-Severin – sistem pe care noi trebuia doar să-l gândim și să-l punem în aplicare, Uniunea Europeană asigurând finanţarea – și asumarea (prostească!) a închiderii deponeului neconform din Reșița la numai câțiva ani de la aderare au generat o situație imposibil de gestionat în județ: aproape toate localitățile au rămas cu gunoaiele în stradă.
Deși sunt principalii autori ai acestui dezastru, oficialii Consiliului Județean s-au dezis de orice soluții de bun simț, iar foști edili ai Reșiței și alte tipuri de funcționari au înființat brusc societăți comerciale având obiect de activitate… servicii de salubrizare. Cum nu au fost străini nici de activități politice, iar, în România, comisarii șefi se numesc cu patalama de la partid – cazul cel mai elocvent e Marius Cârpean –, le-a fost relativ ușor să deschidă ușile birourilor acestor comisari. Comisari care fac grevă că au salarii mici sau că sunt foarte puțini numeric, după care dezbracă haina de cetățean și se duc prin birourile unor primari. Fix acei primari ale căror primării nu au contracte cu niciuna din cele câteva firme de salubrizare ale județului! Și nu, nu pentru a-i consilia! Ci pentru a-i amenința, direct și pe față – apropo, DNA Timișora o mai exista? – că dacă nu vor încheia contracte cu aceste firme vor primi amenzi usturătoare de la… exact Garda de Mediu!…
Scuturată puțin de procurorii DIICOT, SC Green Ecobauer a identificat relativ rapid că poziția de monopol pe care o are în județ, cu toleranța ADI Intercom Deșeuri și a acționarului principal, CJ Caraș-Severin, îi dă un spațiu de manevră incredibil și schimbă prețurile la transportul gunoiului mai des decât își schimbă Simescu șosetele. „Firma asta a venit inițial la noi cu o propunere de preț de ceva peste 100 de lei. Atunci duceau gunoaiele la Horezu, la vreo 300 de km distanță. Apoi au revenit și au spus că nu mai pot duce la Horezu și sunt nevoiți să ducă la Oradea, așa că au avansat un preț de peste 400 de lei pe tonă! Nu înțeleg de ce, pentru că până la Oradea sunt tot ca până la Horezu, tot aproximativ 300 de km!”, spune Nicolae Orăvicean, primarul din Berliște. O fi aceeași distanță, dar când ai monopol…
Așa că primarii din zonă s-au aliat, s-au pus la masă și au început calculele. Dacă se asociază și își fac propria firmă, nu i-ar costa mai mult de o zecime din prețul avansat de Green Ecobauer, adică undeva la 40 de lei tona! Dar la masă au venit și comisarii Gărzii de Mediu, care amenință cu amenzi dacă nu se ridică gunoiul… Mai mult, primăriile și-au delegat activitatea de salubrizare către ADI Intercom Deșeuri, așa că acum sunt la mâna acestei asociații care, pe la spate, pare să țină tot cu… ursul.
În ce-i privește pe comisarii Gărzii de Mediu, despre care primarii nu se feresc să spună că sunt cumpărați și că îi șantajează pe față pe primari, nu putem să nu ne întrebăm cum de comisarii Gărzii de Mediu primesc de sărbători cadouri de la compania Brantner.
Iar dacă vă întrebați ce legătură are firma de mai sus cu Green Ecobauer, iată ce scriu colegii de la Argument: „Potrivit surselor noastre, Green Ecobauer s-a înființat pe filiera lui Călin Stoia, din Cluj, condamnat, cu suspendare, într-un dosar în care apărea fostul primar al Clujului, Sorin Apostu. Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Veres SA, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru dare de mită, în formă continuată, trei ani pentru spălare de bani, în formă continuată”.
Cât privește deponeul din Dealul Lupacului, sunt speranțe tot mai mici ca în acest an să iasă „fum pe coș” acolo… Dar am fi nedrepți să arătăm cu degetul doar firma lui Simescu, căci comportamentul este similar la toate cele câteva asemenea societăți care pot opera în județ. „La noi gunoiul nu se mai ridică de trei săptămâni, presiunile sunt foarte mari”, spune Orăvicean, dar primarul nu vrea să fie părtaș la „deturnarea” legală de fonduri din bugetul local, doar pentru că se poate. Cum nu își dorește nici ca aceste sume să meargă spre gunoi, când s-ar putea face drumuri cu banii aceștia. Așa că rămâne de văzut cine va fi mai tare: primarii strânşi la punga publică ori monopoliştii groşi la/din aceeaşi pungă?