Președinta Tribunalului Timiș răbufnește, din nou, pe rețelele de socializare, după ce Parlamentul a adoptat mai multe modificări scandaloase ale Codului penal și Codului de procedură penală.
„Suntem ţara în care inginerii fac legi în domeniul zootehniei, contabilii în cel al construcţiilor şi împreună, ca într-o mare şi fericită familie, căsăpesc codul penal în aşa fel încât, dacă s-ar putea, judecătorul să fie subiect activ al tuturor infracţiunilor”, scrie judecătorul Adriana Stoicescu, președintele Tribunalului Timiș, pe contul său de Facebook.
Aceasta spune că politicienii își doresc să fie singurii de-asupra legii și că ei deja, prin toate modificările și tertipurile încercate până acum, își asigură un statut de zei.
„Printre noi, cei chemaţi să aplice legea, sunt câţiva dornici să facă legea; să fie deasupra legii; să fie ei înşişi legea. Să fie deopotrivă instanţă de fond şi de apel, de control constituţional şi de cercetare disciplinară. La adăpostul independenţei, devenite cauză de impunitate şi laitmotiv, nu mai pronunţă hotărâri ci acordă indulgenţe, de la înălţimea unui nevăzut, de muritori, tron divin. Suntem ţara în care politicienii au toate drepturile, inclusiv acela de a considera drepturile şi libertăţile fundamentale un moft; de a transforma justiţia în sac de box sau bâtă, în funcţie de interese. Suntem ţara în care condamnaţii au toate drepturile, mai puţin acela de a-şi cotonogi gardienii, dar nu-i timpul pierdut. În care inculpaţii au dreptul să scape de pedeapsă scriind după dictare un denunţ mincinos împotriva celor căzuţi în dizgraţia puternicilor zilei. Avocaţii, însă, au dreptul de a nu avea nici un drept…”, mai scrie judecătoarea.
Cât privește Justiția, aceasta rămâne, crede magistratul, o simplă statuie cu punga de plastic pe ochi. „În timp ce noi nu ne hotărâm dacă suntem sindicat sau partid, băieţii şmecheri ai patriei filosofează despre morală şi drept penal, tolăniţi pe un şezlong, departe de mizeria românească sau, unii dintre ei, rămaşi încă acasă, scuipând seminţe în capetele judecătorilor care i-au condamnat, pe nedrept desigur. Şi uite aşa, din cauza laşităţii noastre, simbolul justiţiei imparţiale nu mai e eşarfa de pe ochii Zeiţei Themis, ci punga de nylon cu care au fost acoperite, cu cinism şi ipocrită condescendenţă, mâinile încătuşate ale judecătorului constituţional, defilat ca simbol al luptei anticorupţie victorioase, spre deliciul mulţimii aflate în delir şi însetată de sânge de corupt”, încheie Adriana Stoicescu.