Adriana Stoicescu, mesaj de Crăciun: „Cadourile sunt multe și inutile, menite să arate propria bunăstare, nu iubirea pentru cel dăruit”

Adriana Stoicescu a transmis un mesaj de Crăciun, pe pagina sa de Facebook, în stilul care o caracterizează. „Gonim disperați după caltaboși și cârnați… Trebuie făcute tone de sarmale și cozonaci, musai pufoși, că altfel nu vine Moșul… Cadourile sunt multe și inutile, menite să arate propria bunăstare, nu iubirea pentru cel dăruit…”, spune judecătoarea din Timișoara.

Adriana Stoicescu a transmis un mesaj dur pentru români, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.

„Gonim disperați după caltaboși și cârnați… Trebuie făcute tone de sarmale și cozonaci, musai pufoși, că altfel nu vine Moșul… Cadourile sunt multe și inutile, menite să arate propria bunăstare, nu iubirea pentru cel dăruit… V-ați întrebat vreodată, în timp ce stați cu orele în trafic, mergând spre un munte aglomerat și duduind de manele… ce Își dorește de fapt El? Că doar e ziua Lui. E ziua Lui și e ultimul care contează. Am transformat bucuria de acum 2000 și ceva de ani într-un chiolhan grețos, ornat cu triferment și finalizat apoteotic cu vizite la UPU. Priviri tâmpe și hăhăituri alcoolizate ne însoțesc de pe ecranele TV, întruchipând “bucuria sărbătorilor de iarnă”. Tot mai puțini călcăm pragul ieslei, ocupați cu clubul frumos ornat, bucuroși să ne mai îmbătăm/drogăm strașnic, că doar sunt zile libere, ce naiba…”, spune judecătorul din Timișoara.

Fostul președinte al Tribunalului Timiș mai afirmă că, de Crăciun, crede că ar putea oferi o clipă de sinceritate, în loc de tot felul de cadouri.

„În fiecare an Îl aștept și mă întreb ce I-aș putea oferi? Slavă Domnului, nu are nevoie de mănuși. Și nici de o cană personalizată cu inscripții banale, progresiste… În mod paradoxal, singurul cadou pe care cred că I L-aș putea oferi azi este o clipă de sinceritate. Mi-aș putea da jos masca fericită și I-aș putea spune tot. I-aș pune în palme sufletul și I-aș încredința neputința. I-aș da Lui întrebările fără răspuns pentru a le putea găsi El un rost. I-aș arăta greșelile mele și le-aș recunoaște, sperând să le transforme El în picături de bine. M-aș privi și m-aș vedea așa cum sunt, cum m-a creat și poate aș începe să înțeleg de ce mă iubește, totuși, atât. Și apoi ne-am așeza și am povesti, Tată răbdător și un copil rebel, atât de puțin credincios. Apoi aș adormi liniștită că totul va fi bine. Iar El ar pleca încet, dorind parcă să mai stea nițel și s-ar refugia la prietena Lui, băbuța din cătunul uitat, care stă la povești cu el de când lumea. Care Îl cunoaște și Îl înțelege atât de bine… L-ar îmbia cu o cană cu lapte și o felie de pită cu unt și miere și I-ar povesti ce mai face văcuța și amețita de pisică. Apoi S-ar întoarce la El acasă, mulțumit de cadoul primit: o clipă de sinceritate a unui copil singuratic, ce nu–și înțelege rostul… Fericiți cei întrebați ce-și doresc de ziua de naștere… Crăciun fericit”, este de părere Adriana Stoicescu.

• Tweet
• Pin It