La jumătate de an de la preluarea mandatului de primar al orașului Moldova Nouă, Adrian Torma a făcut un bilanț al realizărilor și al lucrurilor care nu i-au ieșit până acum, dar și-a expus și planurile de viitor.
Domnule primar Torma, cum ați caracteriza administrația publică în România?
Între a fi managerul unei instituții publice și a manageria o societate privată sunt destul de multe diferențe. Când vii din mediul privat și ajungi în administrația publică vezi că foarte multe reguli pe care le aveai în mediul privat sunt total diferite, poate chiar opuse, în administrația publică. Legislația este foarte complicată și termenele în care tu poți să iei decizii se lungesc foarte mult, asta din cauza unor proceduri care, pe alocuri, sunt și nesănătoase, și neproductive managerial. Dar administrația publică poate fi și frumoasă, pentru că în interiorul instituției Primăriei Moldova Nouă am găsit profesioniști, oameni care lucrează de 20-25 de ani în administrația publică, oameni cu care poți rezolva problemele oamenilor într-un termen scurt și eficient. În administrația publică, la fel ca în managementul privat, trebuie să începi să construiești o echipă. Acesta este și primul lucru pe care am încercat să-l fac aici și deja se simt primele roade. În Primăria Moldova Nouă se construiește o echipă care înțelege că primarul Adrian Torma a venit ales de oameni tocmai pentru a face ca lucrurile să funcționeze. Atât în Primărie, ca instituție, cât și în orașul Moldova Nouă.
Ați reușit să schimbați organigrama, să faceți o echipă competitivă, așa cum vă doreați la început de mandat?
Primele două luni au fost extrem de grele, pe alocuri tulburătoare! Am constatat că, deși oamenii își aleg primarul, primarul este legat de mâini, nu poate lua decizii, nu poate structura o organigramă, nu poate face ceea ce promite în campanie, pentru că legislația nu permite. Am constatat că pentru refacerea organigramei ai nevoie de 3-4 luni și am mai constatat că sunt oameni angajați prietenește, politic prin primărie. Una dintre marile mele probleme este că nu pot reface organigrama cum gândesc eu pentru că legislația este extrem de protectoare cu funcționarii angajați deja, iar organizarea de concursuri este extrem de greoaie și, din păcate, nici salarizarea nu oferă un stimulent pentru a putea atrage specialiști spre administrația publică.
Cum ați găsit Primăria la preluarea mandatului?
Din fericire pentru mine nu au fost datorii foarte mari, ba chiar a existat și un excedent bugetar pentru că fostul primar, din motive pe care doar el le știe, nu a mai avut apetit pentru a moderniza orașul, excedent care s-a cheltuit, însă, destul de repede pentru că a trebuit să compensăm anumite erori. Spre exemplu, pe proiectul cu anvelopările, după controlul Curții de Conturi noi am fost nevoiți să plătim și partea cetățenilor, urmând să vedem cum vom recupera acești bani. Este vorba despre un milion de lei! De asemenea, am constatat o atitudine ciudată la fostul primar care nu a mai vrut să plătească două societăți, este vorba de SDZ din Cluj și de SC Giordan din Moldova Nouă. S-au pierdut procesele cu aceste firme și nu ne mirăm, pentru că erau îndreptățite să-și primească banii, așa că acum a trebuit să le plătim și penalități și am sărit de două miliarde de lei vechi! Eu am renegociat contractele cu foarte mulți parteneri pentru a putea să mai reducem din cheltuieli, să avem bani ca să dezvoltăm și proiecte locale.
Insistați foarte mult pe turism. Asta e cheia pentru dezvoltarea orașului?
Cred că a fost până în iunie, anul trecut, un cumul de atitudini: și lipsă de voință, și lipsă de viziune și dezinteres. Turismul este important pentru Moldova Nouă. Nu trebuie uitat că suntem primul port românesc la Dunăre, un port cunoscut la nivel național, aici opreau aproape toate vapoarele de orice tip, în timp ce astăzi aici este o liniște totală! Zilele Orașului, Festivalul Toamnei, Târgul de Crăciun sunt evenimente pe care am dorit să le organizăm tocmai având în vedere latura turistică, pentru a crea o notorietate orașului și pentru a crea și mici bucurii cetățenilor urbei. Asta, cu bugete mai mici decât cele folosite de administrația anterioară. Apreciem și deschiderea președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin și a tuturor consilierilor județeni care au acceptat ca acel vaporaș să fie gestionat de către Primăria Moldova Nouă. Ideea a fost comună, am gândit, practic, la fel și, în urma unei discuții cu Silviu Hurduzeu, am decis să începem procedurile ca Primăria Moldova Nouă, Consiliul Local, să devină majoritar în SC Eoliana Caraș SRL, care operează acest vaporaș cu 50 de locuri. Sperăm ca anul viitor activitatea să fie și profitabilă deoarece Clisura Dunării are nevoie de servicii de acest fel.
Tot la asta v-ați gândit și când ați acceptat împrumutul necesar salvării proiectului cu bacul?
Discuțiile cu Veliko Gradiște se duc pe două fronturi. O primă discuție este legată chiar de acel vaporaș. Am avut o discuție telefonică și rămâne să ne vedem pentru a stabili împreună cu primarul din Veliko Gradiște refacerea traseului Moldova Nouă-Veliko Gradiște, inclusiv cu acest vaporeto, pe cale navigabilă. A fost deschidere și din partea primarului sârb, eu de asemenea mi-am dorit dintotdeauna să refacem acest traseu, pe care nu-l mai avem de foarte mulți ani. În același timp, mă bucur că eu personal și consilierii locali nu am abandonat proiectul de trecere a Dunării cu bacul. Dacă am fi abandonat acest proiect, indiferent de motiv, pentru că nu era vina administrației pe care eu o conduc, am fi pus o pată negativă asupra orașului în ceea ce privește fondurile europene pentru Primăria Moldova Nouă. Eu aș fi avut vreo vină, dar ar fi rămas răspunderea administrației publice. Am considerat că nu este normal să procedez așa și apoi am arătat că Moldova Nouă nu abandonează niciun proiect și că este un partener pe care se poate conta, că pot conta atât partenerii din Serbia, Consiliul Județean, cât și BRCT, cei care administrează proiectele transfrontaliere.
Care sunt cele mai importante probleme pe care le-ați rezolvat în primele șase luni de mandat?
Cel mai important lucru este că am reușit să construim în interior o nouă mentalitate. Este foarte important ca noi, cei din administrația publică, să înțelegem că avem obligația, prin fișa postului, să fim aproape de cetățeni și să răspundem prompt și eficient la nevoile lor. Am reușit să fim prezenți în aproape toate cartierele din Moldova Nouă cu un proiect sau cu o lucrare, fie ea mai mică sau mai mare. În Moldovița am reușit să demarăm reabilitarea drumului în porțiunea de intravilan, chiar am suplimentat suma pentru a se realiza și podețe pe marginea drumului, ca oamenii să poată ieși fără probleme din curte cu utilaje sau cu căruța. Este foarte important acest aspect pentru că o astfel de reabilitare a drumului nu s-a mai făcut de la Revoluție în Moldovița. Nu avem posibilitatea să-l asfaltăm sau să-l betonăm, dar vom gestiona cursul apelor pluviale, pentru a nu mai afecta partea carosabilă. La Boșneag am reușit să reactivăm Casa de Cultură în termen destul de scurt, am avut deja cinci spectacole de teatru, Filarmonica de la Timișoara, cu un spectacol superb, am reabilitat și parcul central din cartierul Boșneag, cu o investiție ceva mai mare, în jur de 150.000 de lei noi. În acest moment, Moldova Nouă are un parc unde putem desfășura activități și în sezonul estival, precum și tradiționalele rugi, căci până acum aceste evenimente erau ținute în drumul mare. Acum avem un platou extrem de generos și de frumos. Anticipând introducerea curselor cu vaporeto, același lucru l-am făcut și cu Parcul Central din Moldova Veche, parcul din fața Portului. Este un parc în care nu s-a intervenit de peste 20 de ani și care avea un aspect extrem de inestetic care-l făcea de nevizitat. În acest moment parcul este extrem de frumos. În urma unei investiții de 150.000 de lei este practicabil, pavat, în primăvară va fi utilat și cu mobilier pentru locuri de joacă pentru copii, cu băncuțe pentru pietoni și cred că va fi un parc cu care ne vom mândri! La Orașul Nou s-a început reabilitarea drumurilor, din resurse proprii, am în vedere aleea de la blocurile nr. 4 și nr. 8 și vom continua cu fiecare alee care leagă Strada Dunării sau Drumul Național pentru a face accesul cetățenilor facil, ulterior urmând să ne ocupăm și de parcări. Din păcate, nici vremea nu ne lasă să lucrăm foarte mult, căci și la Măcești ar fi trebuit să ne apucăm de reabilitarea terenului de fotbal. Deși banii sunt pregătiți, vremea a fost potrivnică. În incinta liceului s-a așternut un covor sintetic, obținut pe un proiect cu finanțare europeană, acum împrejmuim terenul de sport și punem nocturnă, deoarece în oraș până acum nu puteai să joci fotbal seara pentru că niciun teren nu avea nocturnă.
Ați avut musafiri importanți din lumea fotbalului. Vreo speranță pentru microbiști?
Am reușit să reunim clubul Primăriei cu AS Dunărea și să înțelegem că trebuie parcurs împreună drumul de la juniorat până la seniori și că trebuie susținute ambele cluburi, atât cel al Primăriei, cât și AS Dunărea, cu cheltuielile necesare desfășurării activității. Am avut un eveniment de referință pentru județul Caraș-Severin, o selecție la nivel de zonă pentru copiii talentați la fotbal, am avut plăcerea de a-l avea pe președintele FRF, Răzvan Burleanu, am avut nume mari ale fotbalului: Jean Vlădoiu, Gheorghiță Geolgău și consăteanul și prietenul nostru Miodrag Belodedici.
Care sunt planurile pentru anul 2017?
Ar trebui să fie un an al demarării proiectelor majore. Rezolvarea problemei câinilor comunitari este un proiect pe care până la finele lui septembrie aș vrea să-l văd implementat. Mai am în plan un proiect de reabilitare a aleilor din interiorul orașului și de gestionare a apei pluviale, o procedură pentru parcările din oraș pentru că în acest moment se parchează foarte mult pe spațiul verde. Vom reface regulamentul de conviețuire socială în oraș, refăcut din 2011 de domnul Chisăliță, dar rămas neimplementat. Noi funcționăm și acum pe un regulament din 1993! Încep și marile proiecte pe fonduri europene: asfaltarea drumurilor, o mare problemă pentru oraș, pentru că Moldova Nouă nu a mai avut parte de reabilitarea drumurilor de foarte mulți ani și asta este o mare problemă pentru oraș. Reabilitarea completă a spitalului, cu refacerea curții, refacerea liceului și tuturor clădirilor din subsecvente, crearea de cadru legal pentru ca investitorii să vină și să investească în oraș și zona de turism unde, cu acest vaporeto și cu dezvoltarea unor facilități pentru turism, să putem atrage investitori în oraș, ar fi alte proiecte pentru 2017.
Ați avut discuții cu anumiți investitori? Există interes?
Discuții sunt, au fost, dar… Nu mai vreau să-l reamintesc pe fostul primar care redeschidea miniera la fiecare campanie electorală sau care aducea investitori chinezi la fiecare interviu pe care îl dădea. Vreau fapte, exact ca și cetățenii. Discuții au fost, dar în momentul în care va exista ceva concret, abia atunci voi ieși să anunț.
De ce se plâng investitorii? Ce lipsește orașului pentru a fi atractiv din punctul lor de vedere?
Cel mai mare minus este mâna de lucru necalificată. Faptul că liceul din Moldova Nouă pregătește absolvenți pentru Miniera, care este închisă de ani buni, sau elevi care sunt de profil tehnologic, dar fără o specializare concretă, este prima piedică în discuțiile cu investitorii. Ulterior este partea de infrastructură, dar aici compensăm cu Dunărea și prin faptul că suntem la doar 100 de km de Timișoara, iar la Timișoara ai infrastructură, ai acces la Vestul Europei.
Un gând pentru concetățenii dumneavoastră la început de an?
Vreau să-i asigur pe cetățeni că eu fac tot ceea ce depinde de mine ca noi, comunitatea, să ne dezvoltăm. Aici mi-am petrecut întreaga viață, munca pe care o depun nu este foarte ușoară, iar ce s-a distrus în 26 de ani nu poți reconstrui într-un termen extrem de scurt. Este un efort și un sacrificiu să îți lași afacerea personală și să vii să te ocupi de problemele întregii comunități. Împreună însă putem construi o mare familie, familia Moldova Nouă și împreună sper să putem spune că avem condiții de trai decente, un trai de care să nu mai fim nevoiți să fugim și să ne căutăm locul în altă parte. La început de an le doresc tuturor concetățenilor mei multă sănătate și „La mulți ani”!
Mulțumim!