Adrian Cioroianu, despre includerea pădurilor virgine de fag din Caraş-Severin în Patrimoniul Mondial UNESCO: „Nu vom primi bani de-afară pentru a ne proteja propriile comori“!

Ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a explicat ce implicaţii are înscrierea în Patrimoniul UNESCO a pădurilor virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, din judeţul Caraș-Severin.

Expressdebanat.ro v-a informat încă din 8 iulie despre înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a pădurilor virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș-Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului şi Strâmbu Băiuț (Maramureș). Dacă atunci îl citam pe senatorul Vlad Alexandrescu, conducătorul delegaţiei române la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, desfăşurată la Cracovia şi încheiată în 7 iulie, între timp au apărut detalii interesante oferite de însuşi ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu.

CITEŞTE ŞI: 60.000 de hectare de păduri virgine de fag din Caraş-Severin, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO!

Din articolul „Aventurile necosmetizate ale unei candidaturi româneşti ‒ de ce România este mai bogată la UNESCO din 7 iulie a.c., cine se bucură şi cine nu prea se bucură“, semnat de Adrian Cioroianu pe blogul său din adevarul.ro, aflăm nu doar despre lobby-ul făcut de reprezentanţii României, dar şi ce implicaţii are reuşita de la Cracovia.

„Cel care lua înainte o amendă riscă acum ani buni de puşcărie“

„La nivelul silviculturii româneşti, nu toată lumea se bucură de această înscriere a pădurilor virgine de fag în Patrimoniul UNESCO. Poate să pară paradoxal, dar aşa este. De ce nu se bucură unii? Simplu. Acceptarea pe lista selectă a Patrimoniului Mondial presupune cu obligativitate măsuri sporite de protecţie, legislativă şi administrativă. Aceste măsuri sporite înseamnă inclusiv pedepse mai aspre pentru cei care încalcă legea. Cel care lua înainte o amendă (dacă o lua!), dar făcea în schimb o mică avere din exploatarea ilegală, riscă acum ani buni de puşcărie şi confiscarea averii. Evident că cei tentaţi de tăieri din „codrul nimănui” (adică al statului) nu au motive să se bucure. Oricum, în ultimii 20 de ani au fost necesare eforturi foarte mari pentru armonizarea legislaţiei româneşti la cea occidentală ‒ iar aici, meritul unor ONG-uri a fost determinant. În urma înscrierii codrilor seculari pe lista UNESCO, contextul punitiv pentru cei ce atentează la aceste arii devine agravant. Urmează să vedem cât va conta acest mic detaliu… pentru cei care ieri tăiau lemn fără teamă de repercusiuni“, scrie Adrian Cioroianu în adevarul.ro.

Ambasadorul României la UNESCO îndeamnă însă la realism. „Cei dispuşi să se bucure o pot face. E un pas foarte important că aceşti codri seculari ai României sunt, iată, înscrişi în Patrimoniul UNESCO, alături de arealul arboricol european din care ei fac parte. Desigur, de menţionat că nu toate pădurile noastre seculare au de acum umbrela UNESCO ‒ drept care, să nu-şi imagineze cineva că poate tăia în linişte (şi în afara legii) păduri doar pentru că ele nu sunt protejate UNESCO.

Dar există un revers al medaliei: înscrierea unui obiectiv pe lista de patrimoniu mondial înseamnă, implicit, responsabilitatea ţării respective că va avea grijă de acel obiectiv, cu tot ce presupune aici cuvântul „grijă”. Pentru cei obişnuiţi cu ideea «ajutoarelor din afară», ţin să fac precizarea că nu vom primi bani (de la UNESCO, UE, ONU, NATO etc.) pentru a ne proteja propriile comori; aceasta devine sarcina noastră, din momentul în care înscriem un obiectiv pe această selectă listă a Patrimoniului Mondial“, a subliniat Adrian Cioroianu.

Sursă foto: expresspress.ro

• Tweet
• Pin It