Aberaţii guvernamentale. Dacă tot avem drumuri jalnice, măcar să scumpim rovinietele!

Transportatorii din România contestă proiectul de act normativ postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, care va duce la scumpirea nejustificată a rovinietelor. 

Proprietarii de vehicule între 3,5 și 12 tone vor plăti mai mult pentru roviniete, arată un proiect normativ postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, iar Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR – estimează, miercuri, că vor fi afectați peste 30.000 de utilizatori.

„Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale afectează cel mai mult cele peste 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată între 3,5 tone și 12 tone (cu maximum 3 axe, inclusiv) din România”, se arată într-un comunicat al UNTRR, citat de Mediafax.

Afectate, firmele de transport marfă

„Transportatorii vor trebui să plătească tarife de rovinietă pentru o zi de 12 euro, în creștere cu 33% de la 9 euro pentru vehiculele de și peste 12 t (cu maximum 3 axe, inclusiv), cu 71,42% de la 7 euro pentru vehiculele între 7,5 – 12 t și în urcare cu 200% de la 4 euro la 12 euro pentru vehiculele între 3,5 – 7,5 t. Cele peste 100.000 de autovehicule de transport marfă de peste 12 t (categoria F) vor plăti 12 euro în loc de 11 euro la vinieta de o zi, iar pentru rovinieta de 30 zile această categorie de autovehicule va plăti cu 5 euro în plus, de la 55 la 60 de euro”, se mai arată în comunicat.

Potrivit UNTRR, creșterea valorilor rovinietelor prin proiectul menționat afectează cel mai mult autovehiculele din categoria C (între 3,5 – 7,5 t) și apoi autovehiculele din categoria D (între 7,5 – 12 t).

Proiectul publicat nu vizează nicio modificare pentru valorile rovinietelor pentru autoturisme (categoria A) și nici pentru autovehiculele de transport persoane, indiferent de numărul de locuri – sub sau peste 23 locuri (categoriile G și H).

„În prezent, la nivelul Comisiei Europene se discută modificarea Directivei 1999/62/CE prin Directiva eurovignetei, prin care se urmărește implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru și nu pe timp, așa cum se aplică în prezent în România”, menționează UNTRR.

CE consideră că măsura propusă în proiectul de Directivă contribuie la aplicarea în mod consecvent a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește” în vederea generării de venituri și a asigurării de finanțare pentru investițiile viitoare în transporturi.

„În România, principala problemă este legată de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere, astfel că cel mai probabil va fi solicitată o perioadă cât mai lungă de tranziție până când România își dezvoltă infrastructura, dar care potrivit estimărilor actuale nu va putea depăși anul 2027. Totodată, în România, astăzi nu se ține cont de nivelul de poluare, în timp ce restul țărilor taxează suplimentar acest aspect”, mai arată Uniunea Transportatorilor.

De ce nu taxăm şi noi la kilometru?

Tendința de taxare la kilometru a autovehiculelor comerciale de transport mărfuri s-a extins odată cu extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, de la țări cu tradiție în taxarea pe autostrăzi precum Franța, Italia, Spania, Germania, la țări precum Austria, Cehia, Ungaria. Unele dintre aceste țări taxează autoturismele în funcție de distanța parcursă (Italia, Franța) sau pe timp – prin viniete/stickere cu diferite valabilități (Austria, România, Ungaria).

În România, taxarea pentru utilizarea celor peste 17.000 km de drumuri naționale (autostrăzi – 748 km, drumuri europene, drumuri cu trei benzi de circulație, drumuri cu patru benzi de circulație, drumuri cu șase benzi de circulație), același autovehicul de 40 t, cu mai mult de 5 axe, plătește între 11 euro/zi și 1.210 de euro/an, indiferent de numărul de km parcurși sau de nivelul emisiilor poluante. Drumurile județene însumează aproape 35.400 km, iar cele comunale peste 33.100 km, ambele categorii au administratori diferiți și pot avea propriile tarife de utilizare a infrastructurii proprii, cât și propriile portanțe, de obicei inferioare rețelei principale, precum și propriile tarife pentru depășirea acestor valori.

Cât e vinieta în alte ţări, care chiar au drumuri de calitate

„Un autoturism plătește astăzi în România 28 euro/an, în Austria 87,3 euro/an (Austria are o rețea de autostrăzi de 1.720 km), în Ungaria 140 euro/an (Ungaria are o rețea de autostrăzi de 1.500 km), în Bulgaria 50 euro/an (Bulgaria are o rețea de autostrăzi de 800 km), iar în Germania (rețeaua de autostrăzi are 13.000 km), dacă se va aplica din 2019, 130 euro/an. În Bulgaria, unde taxarea este tot pe timp, pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică de 12 tone tariful pentru o vinietă anuală este de 413 euro pentru vehiculele Euro III – Euro VI și 537 euro pentru EURO 0-II, iar la vehiculele de peste 12 tone, vinieta anuală este de 685 euro (Euro III – Euro VI) și 891 euro (EURO 0-II)”, explică transportatorii.

„În Ungaria, pentru autoturisme și vehiculele de transport călători taxarea se face pe timp, în timp ce la vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone nivelul taxei de drum este stabilit în baza tipului de drum, a categoriei de autovehicul și a gradului de poluare (emisie CO2). Taxa de drum se calculează pe kilometru. Astfel, pentru vehiculele între EURO III-VI, taxa de drum/km este de 44,54 HUF, aproximativ 0,14 euro/km. În Austria, vinieta se calculează în funcție de numărul de axe la care se adaugă taxe suplimentare pentru poluarea aerului și poluare fonică. Vinieta se aplică pentru vehiculele cu MTMA peste 3,5 tone și se calculează pe kilometru și variază între 0,2540 euro/km și 0,3152 euro/km. În Austria, începând cu 01.01.2010, a fost introdusă taxa pe clasa de emisii EURO pentru autovehiculele de peste 3,5 tone, iar la 01.01.2017 s-au adăugat taxe suplimentare pentru poluarea aerului și poluarea fonică”, mai arată UNTRR.

De asemenea, costurile cu utilizarea infrastructurii în Germania pot varia de la 0,135 euro/km pentru un autovehicul Euro 6 cu remorca pe 5 axe sau mai mult, până la 0,218 euro/km pentru un autovehicul non-euro, reprezentând un total de 1.350 euro/lună pentru 10.000 km până la 2.180 euro/lună pentru un autovehicul non-euro. Cele mai multe autovehicule comerciale sunt din categoria Euro 5, cu 5 axe, pentru care costul lunar este de 0,156 euro/km, adică 1.560 euro lunar pentru numărul de km considerați.

Discriminarea din Moldova

UNTRR a mai calculat că un camion de 40 tone poate rula circa 100.000 km pe an cu un șofer în România, pentru care plătește 1.210 euro (tarif de utilizare a infrastructurii), iar în Europa de Vest, având în vedere infrastructura și logistica bine puse la punct, unde nu se pierde timp la încărcare și descărcare, un camion poate rula 150.000 km într-un an cu un șofer (12.000 – 14.000 km lunar), plătind o medie de 15.000 euro pe an, tarif de utilizare a infrastructurii.

Totodată, UNTRR atrage atenția că taxarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova se realizează într-un mod discriminatoriu pentru transportatorii români care tranzitează țara. Aceștia plătesc, conform art. 346 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, o taxă de 15 euro în momentul în care intră pe teritoriul Republicii Moldova, iar pentru fiecare 24 de ore petrecute pe teritoriul Republicii Moldova sau fracțiune din 24 ore se percep la ieșire 24 de euro. „Rezultă că pentru prima zi de utilizare a infrastructurii rutiere a republicii Moldova, un transportator rutier român plătește 39 de euro – aspect nemaiîntâlnit în practica europeană și internațională”, menționează UNTRR.

Având în vedere că în legislația europeană în vigoare – Directiva 62/1999 Anexa II, „taxele zilnice de utilizare pe zi sunt egale pentru toate categoriile de vehicule și se ridică la 12 euro”, iar „valorile maxime lunare și săptămânale sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii”, UNTRR consideră că taxa de 15 euro și de 24 de euro pentru fiecare zi practicată în Republica Moldova este exagerată.

„UNTRR susține necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi în România, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cât și pentru întreaga economie națională”, se mai arată în comunicat.

• Tweet
• Pin It