Banii nu au convins primăriile din Timiș să se unească. Simonis vrea acum comasarea obligatorie a comunelor
Comasarea voluntară a comunelor, stimulată de Alfred Simonis cu până la 20 de milioane de lei, s-a dovedit un eșec, a admis liderul CJ Timiș. Alfred Simonis susține că guvernul ar trebui să decidă ce localități se comasează, în funcție de capacitatea lor de a se întreține financiar, nu de numărul de locuitori.
„E nevoie de o reformă administrativă, de comasarea localităților care nu se pot susține și, de ce nu, una chiar mai ambițioasă. N-am niciun fel de rezervă cu privire la asta, doar că ea trebuie comunicată și dezbătută foarte bine, văzute avantaje, dezavantaje și făcută acolo unde creează avantaje.”, a declarat marți Alfred Simonis.
Reforma administrativă este discutată în prezent în mai multe variante. Ministerul Dezvoltării propune comasarea voluntară a comunelor cu până la 1.500 de locuitori, cu perspectiva unei reorganizări obligatorii. În paralel, PSD analizează o reformă care ar putea viza comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Grupul de lucru al partidului ia în calcul și alte scenarii.
Alfred Simonis consideră însă că numărul locuitorilor nu ar trebui să fie criteriul decisiv. Mai important este dacă o localitate își poate acoperi cheltuielile din propriile venituri.
„Nu am o linie roșie de a susține sub 1.500 sau nu. Mai important decât numărul populației este dacă o comună se poate susține sau nu. Există localități mici, de 1.300, 1.500 sau 1.800 de locuitori, care au bugete însemnate, pentru că au zone industriale sau descărcări de pe autostradă care le-au adus beneficii substanțiale. Și există comune mari, chiar orașe mari, inclusiv în Timiș, care nu se pot susține singure.”, a explicat Simonis.
„Din trei comune sărace nu poți face una bogată”
Președintele CJ Timiș atrage atenția că simpla alipire a unor localități mici nu le rezolvă problemele financiare. Dacă niciuna nu are venituri suficiente, comasarea nu va schimba situația.
„Dacă vom comasa două sau trei comune mici, dintre care niciuna nu se poate susține, vom avea din trei comune sărace una mai mare, dar la fel de săracă. Asta nu e o soluție. Am făcut din trei de 1.500 una de 4.500. Am înțeles. Dar toate trei nu se puteau susține. De unde o să aibă comuna mare bani?”, a spus președintele CJ Timiș.
În opinia sa, reforma ar trebui să țină cont și de diferențele economice dintre localități.
„O analiză inteligentă cu privire la comunele dezvoltate sau în dezvoltare, de care să fie alipite comune mai puțin dezvoltate, cu mai puține resurse și perspective, da, asta ar putea să se întâmple inteligent. Dacă o facem dintr-un birou de la București, cum s-au făcut cam toate deciziile importante în această țară, riscăm să dăm satisfacție oamenilor, dar pe fond să nu rezolvăm problema. Un avantaj există: comunele mai mari au acces la fonduri europene mai însemnate. E un beneficiu clar. Dar mai sunt și altele de care trebuie să se țină cont, geografic, perspectiva culturală.”, a afirmat Simonis.
O decizie asumată de guvern
În privința modului în care ar trebui făcute comasările, voluntar sau obligatoriu, Alfred Simonis înclină spre a doua variantă. Propunerea CJ Timiș de a acorda stimulente financiare comunelor care acceptă să se unească nu a convins pe nimeni.
„Au fost patru localități care au vrut, au rămas două și au renunțat și ele pe parcurs. Vă spun că această comasare voluntară are foarte puține șanse să fie realizată. (…) Să ia o decizie cu asumare a responsabilității de către guvern, dar pe criterii foarte bine explicate și inteligente.”, a conchis Alfred Simonis.
