Aceeași boală, două tratamente! Cum vor Toader și Librimir să scoată Spitalul Județean Reșița din criză?
Cei doi candidați pentru funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Reșița pleacă, în mare măsură, de la același diagnostic: datorii importante, sute de posturi neocupate, paturi cam goale și diferențe mari de performanță între secții!
Soluțiile propuse de actualul și de fostul manager interimar sunt însă diferite. Un proiect mizează pe management integrat, digitalizare și control prin indicatori, celălalt atacă frontal deficitul financiar, productivitatea secțiilor și costurile.
Dincolo de limbajul tehnic și de tabele, cele două proiecte depuse pentru conducerea celui mai important spital din Caraș-Severin spun multe despre starea actuală a Spitalului din Reșița. Și prea puține sunt de bine!
Datorii de zeci de milioane de lei!
Spitalul tratează mai multe cazuri și cazuri mai complexe decât în urmă cu câțiva ani, dar continuă să aibă probleme financiare serioase, sute de posturi vacante și o capacitate care nu este utilizată la nivelul la care și-ar dori viitorii manageri.
Primul proiect pornește tocmai de la această aparentă contradicție. Între 2023 și 2025, numărul externărilor prin spitalizare continuă a crescut de la 18.616 la 21.393, adică cu 14,9%, iar indicele de complexitate a cazurilor a urcat de la 1,61 la 1,86. În același interval, intervențiile chirurgicale au crescut cu 36,1%. Durata medie de spitalizare a scăzut de la 6,58 la 6,19 zile.
Cu toate acestea, la 30 iunie 2026 spitalul avea plăți restante de 18,31 milioane de lei. Situația s-a îmbunătățit față de sfârșitul lui 2025, când restanțele ajunseseră la 20,55 milioane, dar acestea sunt în continuare cu peste 130% mai mari decât la sfârșitul lui 2023.
Unul vede problema în managementul fragmentat, celălalt în deficit
Aici apare prima diferență majoră între cele două proiecte.
Primul candidat identifică drept problemă prioritară „fragmentarea managementului performanței clinice și financiare”. Adică spitalul produce foarte multe date, însă acestea nu sunt suficient integrate pentru ca managerul și șefii de secție să știe rapid ce funcționează, ce nu funcționează, cât costă și unde trebuie intervenit.
„Problema nu este lipsa datelor, ci transformarea lor neuniformă în decizii, responsabilități și acțiuni corective”, se arată în proiect.
Soluția este construirea unui sistem integrat de management în care activitatea medicală, calitatea, costurile, veniturile, personalul și stocurile fiecărei secții să poată fi urmărite împreună.
Cel de-al doilea proiect pleacă mult mai direct de la bani. Problema prioritară este deficitul financiar al spitalului, considerat consecința faptului că activitatea medicală nu generează suficiente venituri pentru acoperirea cheltuielilor.
Logica proiectului este simplă: mai multe servicii validate și decontate de Casa de Asigurări, utilizarea mai bună a capacității existente, responsabilizarea secțiilor și reducerea costurilor.
Cu alte cuvinte, primul proiect vrea să schimbe în primul rând mecanismul prin care spitalul este condus. Al doilea vrea să schimbe mai repede raportul dintre ceea ce produce spitalul și ceea ce cheltuiește.
456 de posturi vacante!
Una dintre cele mai serioase probleme apare în ambele proiecte: personalul.
Din cele 1.488 de posturi normate ale SJU Reșița, numai 1.032 sunt ocupate. 456 sunt vacante, ceea ce înseamnă că spitalul funcționează cu un grad general de ocupare de aproximativ 69,4%.
Lipsesc, potrivit datelor prezentate în primul proiect, 77 de medici, 185 de asistenți medicali și 129 de angajați din personalul auxiliar, la care se adaugă alte categorii profesionale.
Primul proiect propune recrutarea în funcție de riscul clinic și de necesitatea asigurării gărzilor, concursuri organizate trimestrial, parteneriate cu centre universitare, atragerea rezidenților, mentorat și măsuri de retenție.
Cel de-al doilea candidat vede aceeași problemă, dar o leagă mai puternic de capacitatea efectivă a fiecărei secții de a produce servicii medicale și venituri.
Multe paturi, dar prea multe rămân goale!
O altă problemă asupra căreia cei doi candidați se pun cumva de acord este utilizarea paturilor.
Primul proiect indică pentru primul semestru din 2026 un grad de ocupare a paturilor de numai 46,22%. Candidatul atrage însă atenția că trebuie făcută diferența între cele 805 paturi aprobate, cele contractabile și cele efectiv funcționale.
Ținta sa este o rată de utilizare de minimum 55% după doi ani și 60% la finalul mandatului, fără internări artificiale doar pentru îmbunătățirea statisticii.
Al doilea proiect merge mai departe în această direcție și propune explicit reanalizarea structurii de paturi și a secțiilor, dezvoltarea ambulatoriului și a spitalizării de zi și contractarea cu CAS în funcție de capacitatea reală.
Este una dintre temele care probabil va genera cele mai interesante discuții la susținerea publică a proiectelor: de câte paturi are în realitate nevoie Spitalul Județean Reșița și unde trebuie acestea redistribuite?
Radiografia secțiilor neperfomante
Al doilea proiect este mai tranșant atunci când vine vorba despre performanța fiecărei secții.
Sunt analizate distinct Chirurgia, Ortopedia-Traumatologia, Obstetrica-Ginecologia, Oncologia, Pneumologia, Pediatria, Psihiatria, Urologia și UPU-SMURD, iar pentru acestea sunt propuse ținte concrete privind durata medie de spitalizare, utilizarea paturilor, cazurile validate sau costurile.
Ideea centrală este că nu toate secțiile pot fi administrate după aceeași rețetă. Unde durata internării este prea mare trebuie redusă, unde paturile sunt slab utilizate trebuie regândită structura, iar unde serviciile nu sunt validate trebuie reparat circuitul de raportare și codificare.
Primul proiect ajunge la aceeași problemă printr-un alt mecanism: benchmarking. Cardiologia, Chirurgia, Medicina Internă, Neurologia, Oncologia și Ortopedia sunt comparate cu reperele naționale în ceea ce privește complexitatea cazurilor și durata medie de spitalizare.
Șefii de secție ar urma să răspundă pentru rezultate
Al doilea proiect propune contracte de administrare cu indicatori cuantificabili pentru fiecare secție, laborator și serviciu clinic.
Nu ar mai conta doar desfășurarea activității medicale, ci și veniturile, utilizarea paturilor, calitatea raportării, indicele de complexitate, durata medie de spitalizare, execuția bugetului secției, costul pe caz și reinternările.
Practic, șeful de secție ar urma să răspundă și managerial pentru performanța structurii pe care o conduce!
Primul proiect propune și el responsabilizarea secțiilor, însă printr-un dashboard comun și un mecanism lunar. Dacă un indicator se abate cu peste 5% de la țintă intră în zona de avertizare, iar la o abatere de peste 10% intră pe roșu. Șeful structurii trebuie să explice cauza și să propună măsuri, iar abaterile repetate intră în evaluarea managerială.
Așadar, amândoi candidații vor mai multă responsabilitate la nivelul secțiilor.
Ambulatoriul și spitalizarea de zi, pariul comun
Cele două proiecte se întâlnesc foarte clar într-un alt punct: pacientul trebuie scos din spitalizarea continuă atunci când poate fi diagnosticat și tratat fără internare de mai multe zile.
Primul candidat își asumă creșterea consultațiilor în ambulatoriul integrat cu minimum 20% în doi ani și 35% în patru ani. Spitalizarea de zi ar urma să crească cu minimum 15% în doi ani și 30% până la finalul mandatului.
Al doilea proiect propune, la rândul său, folosirea mult mai intensă a ambulatoriului, fără însă a-și asuma anumite creșteri procentuale.
Cât de repede pot fi reduse datoriile?
Primul candidat își asumă una dintre cele mai ușor verificabile promisiuni ale întregului concurs.
Plecând de la cele 18,31 milioane de lei restante la 30 iunie 2026, ținta este coborârea la cel mult 12,82 milioane după 12 luni și la 7,32 milioane după 24 de luni. Din luna 36 nu ar mai trebui să apară arierate noi mai vechi de 90 de zile.
În al doilea proiect, ținta declarată este reducerea deficitului până la cel mult 1,5% din venituri, prin creșterea veniturilor, recuperarea serviciilor care astăzi nu sunt decontate și reducerea costurilor.
De la USTACC și paliație la teleradiologie și sănătate mintală
Primul proiect enumeră și serviciile medicale considerate prioritare pentru dezvoltare: USTACC și UTIC, endoscopie intervențională, reorganizarea blocului operator, 10 paturi de paliație, teleradiologie și servicii pentru sănătate mintală și adicții.
Cel puțin trei dintre proiectele clinice prioritare ar trebui să devină operaționale până în luna 36.
Totodată, candidatul propune trasee integrate pentru pacienții cu boli cronice, cardiologie, neurologie, oncologie, diabet, geriatrie și paliație, și un control după externare în maximum șapte zile pentru pacienții cu risc ridicat.
Cel de-al doilea proiect insistă, la rândul său, pe serviciile pentru care pacienții din Caraș-Severin pleacă astăzi către alte județe și propune dezvoltarea capacității locale tocmai pentru reducerea acestei migrații medicale.
Un spital împrăștiat în patru pavilioane
Mai există o realitate pe care niciun viitor manager nu o poate ignora: Spitalul Județean Reșița funcționează în mai multe clădiri, unele foarte vechi.
Primul proiect nu propune construirea unui spital nou, ci modernizarea și coordonarea infrastructurii existente, concomitent cu calcularea separată a costurilor fiecărui pavilion.
Două proiecte, două rețete diferite
Cele două proiecte sunt anonimizate pe site-ul spitalului. Primul proiect pare să-i aparțină lui Cristian Toader, ținând cont și de viziunea pe care și-a expus-o în momentul preluării interimatului. Proiectul său arată mai complet și, mai ales, mai coerent. Nu se limitează la „avem deficit, trebuie să creștem veniturile”, ci încearcă să construiască un sistem prin care să poți afla permanent de ce ai deficit, unde îl produci și cine trebuie să intervină. În plus, Cristian Toader își asumă foarte multe ținte măsurabile, chiar dacă asta poate fi riscant.
Dar poate cel mai important este că a evitat capcana în care performanța financiară devine mai importantă decât medicina. Spune explicit că durata internării nu trebuie redusă dacă cresc reinternările, mortalitatea sau complicațiile.
Proiectul 2, care pare mai aproape de filosofia lui Cosmin Librimir, pune degetul pe secțiile care nu performează suficient, pe utilizarea paturilor, pe costuri și pe responsabilitatea șefilor de secție.
Important este și dacă va conta în vreun fel în acest concurs faptul că Librimir are un „diagnostic” greu, de care încearcă să scape în instanță. Acela de malpraxis medical în cazul unui pacient care a decedat.
Cei doi candidați spun că știu cum pot însănătoși spitalul. Concursul va stabili cine primește șansa să demonstreze că proiectul prezentat pe hârtie poate funcționa și în Spitalul Județean de Urgență Reșița.
Rămâneți pe expressdebanat.ro! Urmărim prestația celor doi candidați!
