Pentru factorul poștal Elena Dalida Drugă, o zi de muncă înseamnă distanțe parcurse.
Mulți kilometri. Peste 15 în fiecare zi, străbătuți la pas, cu geanta de corespondență alături, pe străzile Reșiței. Uneori urcă pante, coboară, traversează zone centrale și ajunge până în cartiere mărginașe ale orașului. Alteori întâlnește străzi denivelate, cu trotuare sparte, acolo unde mersul la pas nu este întotdeauna ușor. Și totuși, pentru ea, nimic nu pare prea mult și nici prea greu.

De peste 20 de ani este factor poștal și spune că meseria i se potrivește „mănușă”. Nu doar pentru că este obișnuită cu mersul și cu efortul fizic, ci mai ales pentru că îi plac oamenii. Îi plac întâlnirile, conexiunile, dialogul și, poate la fel de important, îi place să fie în mișcare și aproape de natură. Traseul ei este unul dintre cele mai solicitante. Este arondată zonei centrale a Reșiței, acolo unde își au sediul numeroase bănci, agenți economici și instituții publice, ceea ce înseamnă și un volum important de corespondență.
„În centru sunt cele mai multe firme, sunt multe bănci și avem foarte multă corespondență de dus. Uneori am și 200 de trimiteri pe zi, scrisori simple și recomandate. Una peste alta e nevoie să ai cap limpede pentru asemenea responsabilitate, să nu greșești”, mărturisește Dalida. „Țin minte, când eram începătoare, angajată pe perioadă determinată, pentru că la Poștă nu era personal destul, am primit două sectoare: Poiana Golului, dar și cartierul Muncitoresc. Eu nu m-am plâns, am fost foarte mulțumită că mi-am găsit un loc de muncă. Și norocul a făcut ca după doar o jumătate de an am primit sectorul meu definitiv, adică zona centrală, unde cunosc toate străzile, toate casele.”

Dar traseul nu se oprește în zona centrală. Corespondența trebuie să ajungă și la destinatari din cartiere aflate la marginea orașului, la Doman, de exemplu. Iar acolo kilometrii se simt altfel. Sunt străzi în pantă, porțiuni denivelate și trasee care cer mai mult efort. Pentru Dalida, însă, toate acestea fac parte din rutina unei zile obișnuite de muncă.
Dacă facem un simplu calcul, asta înseamnă în jur de 75 de kilometri într-o săptămână de lucru și aproximativ 3.900 de kilometri într-un an, dacă luăm ca reper 52 de săptămâni.
Pe Dalida Drugă, kilometrii nu o sperie. Din contră, mișcarea este una dintre pasiunile ei, iar faptul că serviciul îi permite să fie activă aproape întreaga zi, pentru ea, constituie un avantaj.
Dalida este pasionată de sport și a transformat această pasiune în performanță. A devenit campioană la mai multe ediții ale Marșului factorilor poștali, competiție în care rezistența, ritmul și condiția fizică sunt puse la încercare.

A câștigat în 2019 la Baia Mare, apoi la Alba Iulia și ultimul concurs la care s-a clasat pe un loc I, desfășurându-se pe stadionul „Mircea Chivu” din Reșița, în anul 2025.

Cu siguranță, rezultatele nu sunt întâmplătoare. Antrenamentul începe în fiecare dimineață, odată cu traseul de distribuție. Fiecare stradă parcursă, fiecare pantă urcată și fiecare kilometru adăugat la finalul zilei contribuie la o formă fizică pe care puțini ar asocia-o, la prima vedere, cu meseria de factor poștal. „Eu sunt pasionată de mișcare și în fiecare zi, după programul de muncă, eu continui să merg pentru că așa mi-am propus, să ajung la 20 de kilometri. Aproape zilnic urc pe scări, la stema din Dealul Golului, doar ca să stau în liniște pe platou și să admir natura. Mă bucur să vad că nu sunt singura care fac asta. Sunt destule persoane, inclusiv familii cu copii, care vin aici sau sportivi care aleargă, depun efort. E atât de multă liniște acolo sus, iar panorama e minunată. Una e să mă plimb pe lângă Bârzava și alta e să fiu sus, să văd pădurea, să văd luna și stelele la asfințit…”
Dalida Drugă spune că îi sunt dragi oamenii și că tocmai acest lucru face ca meseria să i se potrivească atât de bine. A preluat-o de la mama ei, tot factor poștal, pe care a ajutat-o timp de opt ani, acasă la țară, într-o comună din județul Gorj. Venind la Reșița, și-a încercat norocul, a dat concurs și a reușit. Sigur, erau alte vremuri, când Poșta Română nu avea concurență, iar trimiterile poștale, pliantele și materialele publicitare ale marilor retaileri trebuiau să ajungă la destinație.
După cum spune, distribuirea corespondenței nu înseamnă doar să ajungă cu un plic de la expeditor la destinatar. Înseamnă întâlniri permanente, saluturi, câteva vorbe, amabilități schimbate și mici conexiuni care se construiesc în timp.

Într-o meserie în care, aparent, cel mai important lucru este să ajungi la timp la fiecare adresă, Dalida găsește valoare tocmai în drum. În oamenii pe care îi întâlnește, în străzile pe care le străbate și în aerul liber în care își petrece cea mai mare parte a zilei.
Iubește natura, iar traseele sale prin Reșița îi oferă și această apropiere de oraș, de dealurile lui și de străzile care urcă și coboară. Pentru alții, o pantă abruptă poate fi un obstacol. Pentru ea, este doar o altă porțiune de traseu. Poate tocmai de aceea spune că nu i se pare niciodată nimic prea greu și nici prea mult. A găsit în această meserie combinația care i se potrivește: mișcare, oameni, dialog și libertatea de a fi mereu pe drum.
Iar dacă, la sfârșitul unei zile, geanta de corespondență se golește, kilometrii rămân. Se adună zi după zi, săptămână după săptămână, până la mii de kilometri într-un an.
Pentru Dalida Drugă, însă, nu sunt doar kilometri. Sunt drumuri către oameni. „Eu iubesc oamenii și nu vreau să supăr niciodată pe nimeni. Fac tot ce stă în puterea mea să ajut și tot ceea ce fac, fac din drag!”
Sursa foto: arhiva personală Facebook