67 de realizări ale celui dintâi primar liberal din istoria postbelică a Reșiței! „Unele sunt de pionierat, iar altele, de un curaj nebunesc!”

Un an a mai rămas până ca primarul liberal Nelu Popa să-și facă bilanțul primului său mandat. Va fi al doilea bilanț de primar liberal al Reșiței din perioada postbelică. Cel dintâi l-a avut ca protagonist pe Liviu Spătaru, care tocmai și-a prezentat realizările din anii 2004-2008, atunci când s-a aflat în fruntea Reșiței.

Liviu Spătaru a făcut o postare publică vineri, 3 mai, pe pagina sa de Facebook, cu privire la mandatul său de primar al municipiului Reșița, încheiat în urmă cu aproape 11 ani.

„A venit clipa să răspund provocării lansate de mai mulţi cetăţeni, care mi-au cerut publicarea unui scurt bilanţ al mandatului meu de primar, primul mandat liberal de după perioada interbelică… Ieri, doamna prof. Maria Radu Novak a «băgat bâta în muşuroi» încă o dată, fiind ulterior susţinută de prof. Boris Vatzulik şi de ec. Oana Diţă, fostă studentă a noastră… toţi fiind oameni pe care îi preţuiesc foarte mult şi care merită acest efort din partea mea. Au fost şi alte voci care au cerut acest lucru, aşadar el trebuie făcut! Menţionez că am apreciat şi apreciez şi acum tot ce a făcut predecesorul meu şi bunul meu prieten, ing. Mircea Ioan Popa, pentru oraş, aşa cum susţin necondiţionat şi eforturile pe care le face actualul primar, ing. Ioan Popa. Fiecare a făcut în limita bugetului, care nu e elastic… nu se poate întinde după nevoi. Nu fac decât o referire la mandatul lui Mihai Stepanescu: nu trebuia să desfiinţeze Prescom-ul, nici să vândă terenurile aferente; şi nici să renunţe cu atâta uşurinţă la tramvai… Mai afirm că această postare, pe care o fac o singură dată, la cererea prietenilor, nu are scop electoral, eu nefiind liberal decât cu sufletul…”.

Doar doi primari liberali în ultimii 80 de ani!

Pentru cei care nu (mai) știu, amintim că și după perioada comunistă, în cei 15 ani postdecembriști până la victoria în alegeri a (pe atunci penelistu)lui Liviu Spătaru, din vara anului 2004, primari ai Reșiței au fost tot oameni de stânga, creații ale regimului comunist: Barbu Enache, numit primar în 1990, și Mircea Ioan Popa, ales primar în 1992 și reales în 1996 și 2000, după ce candidase de fiecare dată din postura de independent. Au urmat în fruntea Primăriei Reșița liberalul Liviu Spătaru (2004-2008), independentul (sprijinit de PSD) și apoi pesedistul (candidat din partea Alianței PSD-PNL) Mihai Stepanescu (2008-2015), Ioan Crina (PSD, interimar 2015-2016) și Ioan Popa (PNL, 2016-prezent).

Dar să revenim la Spătaru. Principalele realizări ale mandatului său, 2004-2008, „aşa cum au fost consemnate şi cum mi le amintesc“, după cum ține să precizeze fostul primar, sunt următoarele:

1. Reşiţei i-au fost redate graniţele fireşti, istorice, spre Câlnic, Lupac, Cuptoare şi Secu.
2. Tramvaiul a început să circule din nou pe întregul traseu construit, depăşind zona Muncitoresc şi întorcând în Parcul Bernard Andrei.
3. Au fost aduse din Germania 8 garnituri de tramvaie, funcţionale până în 2009.
4. Au fost construite săli de sport la Şcoala Generală nr. 6, 9, Liceul de Artă „Sabin Păutza” şi au fost demarate lucrările pentru Liceul Diaconovici Tietz şi Şcoala Generală nr.2.
5. A fost reabilitat şi dat circuitului public, continuând proiectul domnului Mircea Popa, Complexul Municipal pentru Sport şi Sănătate (bazinul olimpic din Govândari).
6. Bazinul de înot din Luncă a fost introdus pe lista de priorităţi a Guvernului pentru reparaţii, refacere şi remediere (şi acolo a rămas, din păcate!).
7. Au fost remediate spaţiile disponibile şi puse la dispoziţia unor loturi naţionale sau locale de lupte, gimnastică şi box.
8. S-au produs ample remedieri la Stadionul „Mircea Chivu” din Reşiţa.
9. Au fost menţinute şi finanţate grupele de copii de la Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa.
10. Au fost finanţate echipele de handbal, volei şi atletism ale Liceului cu program sportiv „Traian Vuia”.
11. A fost finanţată prezentarea unui filatelist reşiţean la Olimpiadele din 2004 şi 2008.
12. Au fost premiaţi an de an sportivii şi reprezentanţii culturii reşiţene care au promovat oraşul în ţară şi în străinătate.
13. A fost renovată Sala Polivalentă din Centrul Civic (în urma unei discuţii personale între Liviu Spătaru şi ministrul de resort, purtată în sală).
14. Prin intervenţia directă în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean din 11 octombrie 2004 şi discuţiile ulterioare cu Cabinetul Tăriceanu, a fost consolidat Dealul Lupacului (strada 24 Ianuarie), prima investiţie de mare anvergură în Reşiţa (120 miliarde ROL).
15. A fost renovat Centrul Civic, din punctul de vedere al infrastructurii subterane, cât şi al esteticii şi iluminatului public; centrul a fost gândit şi proiectat ca unul pietonal, dar, ulterior, a fost deteriorat prin introducerea unor utilaje grele.
16. A fost renovată şi reintrodusă în circuitul cultural, istoric şi estetic al Reşiţei fântâna cinetică din Centrul Civic, proiectată de maestrul Constantin Lucaci (cu acordul maestrului de vrednică pomenire).
17. A fost renovat Monumentul Eroilor din Parcul Tricolorului, fiind adus în parametrii pe care i-a dorit artistul Lucaci; pentru acest monument a fost obţinut acordul ministrului Meleşcanu pentru a-l încadra cu patru tunuri de protocol, pe care le aşteptăm încă şi care au fost plătite în perioada mandatului Spătaru (realocate între timp…).
18. Prin discuţia directă, avută în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean cu comisarul european Jonathan Scheele şi prin deplasările ulterioare la Bucureşti, programul SAMTID pentru Reşiţa s-a transformat în programul ISPA pentru Caraş-Severin, Reşiţei revenindu-i 44 milioane euro pentru canal şi epurarea apelor uzate.
19. A fost proiectată şi pusă în execuţie platforma industrială de la Aglomerator, prin care se ecologizează zona şi se aduc utilităţile pentru investiţii, Reşiţa primind de la UE şi Guvernul României aproximativ 7 milioane euro.
20. Tot pe Valea Ţerovei, în zona UCC, au fost aduse firme prin vânzarea de terenuri şi promisiunea asigurării utilităţilor (de exemplu: Haider din Austria, Spalek din Germania etc.), care au început să-şi construiască fabrici proprii de maşini. Toţi investitorii interesaţi de zonă au fost sprijiniţi.
21. A fost lansată şi pusă parţial în operă ideea cea mai curajoasă, aceea a deschiderii Reşiţei pe Calea Caransebeşului, prin Platforma industrială de la kilometrul 7, Spitalul Judeţean de la kilometrul 8, campusul liceal de la kilometrul 5, cartierul de locuinţe aferent, idee care va schimba întregul tonus investiţional al Reşiţei în următorii 5-10 ani (idee abandonată, dar valabilă încă).
22. Au fost aduse în UCMR colaborări productive pentru producţia de autobuze, cu o societate din Rusia, şi pentru componente de maşini, cu o societate din Austria (componentă a trustului Haider).
23. A fost demarat şi finanţat podul peste Bârzava la Moniom şi podul peste pârâul Ţerova din acest cartier.
24. Au fost demarate proiectele pentru alimentări cu apă şi canalizare la Moniom, Câlnic şi Ţerova.
25. Strada I. L. Caragiale, pe care în anul 2004 exista o singură construcţie în spatele căreia păşteau caii, s-a reintegrat în peisajul urbanistic prin construcţii moderne şi necesare municipiului, ultima dintre ele, un ansamblu de sedii de firmă şi locuinţe a domnului Nelu Popa, s-a realizat cu sprijinul direct al Primăriei ca şi prima dintre ele, Hotelul Rogge. De altfel, în municipiul Reşiţa au apărut alte hoteluri în Govândari, la Intim şi pe bulevardul Muncii, toate construite cu sprijinul Primăriei.
26. Au fost construite supermaket-urile Plus-Discount şi Spar şi a fost demarată construcţia hipermarket-ului Kaufland în Lunca Bârzavei.
27. Au fost renovate, fără excepţie, toate pieţele Reşiţei, conform promisiunii din 2004: piaţa Intim a fost reconstruită din temelii, piaţa Reşiţa Nord a fost renovată în totalitate, piaţa Trandafirul a fost privatizată şi reconstruită, piaţa din Luncă este în totalitate renovată, iar piaţa Reşiţa Sud, acum în reconstrucţie, va deveni principalul punct de interes comercial al oraşului.
28. A fost refăcut, în condiţii mult mai bune, iluminatul public din municipiul Reşiţa.
29. A fost demarată, cu efortul consistent al Primăriei, regularizarea cursurilor Bârzavei, Sodolului şi Ţerovei.
30. Au fost puse în teren şase locuri de joacă pentru copii.
31. La Şcoala Generală nr. 8 şi în Parcul Siderurgistului au fost construite terenuri sintetice de fotbal.
32. Toate unităţile de învăţămant din oraş, licee, şcoli sau grădiniţe au suferit ample transformări patrimoniale, Reşiţa devenind unul dintre oraşele cele mai bine dotate din ţară în acest domeniu, prin efectuarea unor lucrări de mansardări, supraetajări, izolaţii termice şi de subsoluri, canalizări şi dotări materiale în domeniul didactic. Spre edificare, bugetul alocat şcolilor în Reşiţa în anul 2007 a fost de aproximativ zece ori mai mare decât în anul 2004. În urma conflictului declanşat cu UCMR-ul pentru Grădiniţa PP7 a fost demarată şi dusă la bun sfârşit studierea populaţiei preşcolare pentru următorii ani, constatându-se o acută nevoie de grădiniţe noi. Au fost obţinuţi banii pentru proiectare, pentru patru grădiniţe şi în regim de urgenţă a început construcţia unei noi grădiniţe în zona Moroasa, care să înlocuiască Grădiniţa PP7, aflată în patrimoniul privat al UCMR. Celelalte grădiniţe vor fi plasate în Govândari, pentru ele fiind începută doar proiectarea.
33. A fost sprijinită construcţia Catedralei din Govândari cu aproximativ 5 miliarde de lei vechi, în timpul mandatului Spătaru.
34. Toate bisericile din municipiu au fost sprijinite fără părtinire, sumele fiind variabile, funcţie doar de numărul enoriaşilor şi caracterul de monument al lăcaşului. Au fost acordate terenuri pentru noi biserici în Lunca Pomostului şi Lunca Barzavei, în concordanţă cu cerinţele Episcopiei Caransebeşului; a fost sprijinită substanţial renovarea Protopopiatului Reşiţei. Au fost introduse instalaţii de încălzire în bisericile din Doman şi Ţerova.
35. A fost amenajat şi dat în circuitul public, prin conlucrarea dintre Prefectură şi Primărie, Serviciul Public de Permise Auto.
36. A fost construit primul corp eficient de poliţie municipală din România, de la care s-au inspirat şi alte municipalităţi, respectiv Poliţia Comunitară Reşiţa.
37. Primul municipiu care a înfiinţat funcţia de administrator public a fost Reşiţa. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a făcut fişa postului în colaborare cu Primăria Reşiţa. Din păcate, postul a fost vremelnic desfiinţat.
38. La sugestia şi în bună colaborare cu un foarte bun economist, domnul Jiva Cocar, la Primărie a fost înfiinţat un serviciu public pentru relaţiile externe, programe europene şi relaţia cu I.M.M.-uri. Şi acest serviciu a fost vremelnic desfiinţat după expirarea mandatului.
39. Au fost externalizate serviciile publice, consumatoare de buget, înfiinţându-se societăţi comerciale (S.C. Pieţe Reşiţa SRL, S.C. Urban Reşiţa SRL).
40. În domeniul termiei a fost elaborat un studiu profesionist privind dezvoltarea acesteia, după care a fost instalat un prim cazan ultramodern adus din Germania şi s-a proiectat şi achiziţionat un alt cazan pe biomasă care urmează să fie instalat, fiind de fapt unul dintre primele cazane de acest fel din România. Pentru prima dată în istoria Reţiţei, Consiliul Local face o societate mixtă cu o firmă din străinătate, firma Menert din Slovacia, pentru construirea acestui cazan. Biomasa reprezintă deşeuri de lemn, textile, iar decizia a fost luată pentru că judeţul Caraş-Severin este unul dintre cele mai bogate din România în biomasă, aflându-se în top 3. Tot în domeniul termiei a fost implementată pentru prima dată metoda distribuţiei pe orizontală care elimină foarte mult din pierderi, iar centralele termice au fost modernizate, fiind aduse din Danemarca, în principal, centrale noi cu schimbătoare de căldură, care reduc dimensiunea centralelor termice de la aceea a unui bloc de locuinţe cu mai multe apartamente, la aceea a unei biblioteci moderne şi cochete de doi metri pe doi metri. După expirarea mandatului, firma slovacă şi Consiliul local au reziliat contractul…
41. A fost făcută dezmembrarea şi au fost scoase la vânzare spaţiile din Policlinica nr. 1, iar medicilor li s-au asigurat condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii.
42. A fost achiziţionată şi pusă în funcţiune una dintre cele mai moderne staţii de asfalt deţinute de municipalităţile României, folosită acum de S.C. Urban Reşiţa SRL.
43. Tot prin S.C. Urban Reşiţa SRL s-a găsit şi s-a pus în aplicare soluţia de înlocuire a capacelor de canal sustrase de cetăţeni de variate etnii, cu capace din beton.
44. După războiul câştigat cu „bumperele”, s-a lansat un program de monitorizare informatizată a circulaţiei în municipiu. Au fost introduse semafoare de prim vehicul şi semnalizatoare de temperatură în zonele cu curenţi variabili (poduri).
45. Reşiţa a fost pentru prima dată fotografiată din satelit pe porţiuni şi fotografiile integrate într-o hartă a ansamblului.
46. Au fost făcute demersurile şi plăţile pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii, delimitarea zonelor verzi, în conformitate cu legislaţia, precum şi a zonelor defrişate şi calamitate pentru refacerea lor.
47. La începutul mandatului, Platoul Secu, spaţiul de agrement al oraşului era zăvorât cu lanţuri pe care le-am tăiat, redând circuitului turistic local zona respectivă. În urma acestei acţiuni, S.C. Turist-Semenic S.A. a deschis acţiune judecătorească, revendicând Platoul, acţiune care s-a terminat în noiembrie 2007, procesul ţinând mai mult de trei ani. Primăria a câştigat acest proces maraton, iar spaţiul a rămas în domeniul public al oraşului. Este şi motivul pentru care hotelul „Semenic” a devenit sediul de campanie şi comploturi împotriva primarului Liviu Spătaru…
48. A fost modernizată, cablată şi informatizată atât Primăria, cât şi serviciile publice ale Consiliului Local. Modernizarea a trebuit să înceapă de la toaletele în care îţi era ruşine să intri şi a culminat cu instalarea propriei fibre optice care leagă toate cele patru corpuri ale Primăriei şi Consiliului Local din oraş.
49. A fost modernizată, ergonomizată şi eficientizată clădirea corpului II în care funcţionează Sericiul Public Direcţia Impozite şi Taxe din centrul oraşului, precum şi clădirea corpului IV din Govândari.
50. S-au amenajat spaţiile şi s-a constituit Serviciul Public de Evidenţă Informatizată a persoanei la Blocul 800.
51. A fost reînviată tradiţia sărbătoririi „Zilei Recoltei”, la iniţiativa primarului.
52. Reşiţa a devenit primul oraş din România, membru al Asociaţiei Mondiale a oraşelor şi municipiilor organizatoare de carnavale, iar primarul a fost reprezentantul României în această organizaţie.
53. Primarul a fost membru supleant al Colegiului Director al Asociaţiei Municipiilor din România, participând la întrunirile din ţară şi reprezentând Asociaţia la o conferinţă internaţională la Bruxelles, în decembrie 2006.
54. Au fost întreţinute şi lărgite relaţiile externe ale Reşiţei, atât cu oraşele înfrăţite, cât şi cu oraşe noi. În acest spectru intră Pancevo, Veliko Gradişte, Vârşeţ, Gratz, Bielefeld, Caen, Monctton, Wuxi, Dnietropetrovsk, Tatabanija.
55. În baza relaţiilor statornicite între Primărie şi Casa Regală a României au fost efectuate două vizite reciproce, cu caracter de schimb informaţional în domeniul tehnologiilor înalte. Alteţa Sa Regală Radu a vizitat Reşiţa şi şi-a lansat una din cărţi aici, iar primarul a fost invitat la susţinerea tezei de doctorat de către Alteţa Sa Regală la Academia Militară „Carol I”, precum şi la Palatul „Elisabeta”.
56. Primăria a finanţat editarea a două reviste de mare prestigiu intern şi internaţional: „Caiete de drept internaţional” şi revista de artă şi cultură „Reflex”.
57. În urma excelentelor relaţii cu filiala din Caraş-Severin a Uniunii Sârbilor, primarului Reşţei i s-a conferit titlul de membru de onoare; Primăria a contribuit decisiv la începerea lucrărilor pentru Centrul Cultural Sârb din municipiu.
58. Au fost remediate toate efectele inundaţiilor din 2004 şi 2005 în municipiul Reşiţa, în principal cu bani aduşi de la Guvern, prin intervenţia primarului.
59. Au fost făcute lotizări pentru locuinţe destinate tinerilor şi au fost acordate solicitanţilor terenuri pentru construcţii.
60. Prin intervenţia directă a primarului la Bucureşti, în baza unei relaţii de excepţie cu ministrul Laszlo Borbely şi consilierul acestuia, Gheorghe Abodi, a fost redemarat programul ANL, fiind construite două blocuri cu 76 de unităţi locative şi urmând să fie construite în etapele II şi III pe Calea Caransebeşului încă şase blocuri de locuinţe pentru tineri, însumând aproximativ 200 de unităţi locative.
61. Primarul a obţinut de la Raiffeissen Bank, cu sprijinul direct al consilierului municipal Claudiu Dolot, cea mai avantajoasă şi mai spectaculoasă linie de credit pentru investiţii, care a fost obţinută în România, în perioada postdecembristă.
62. Au fost obţinute fondurile guvernamentale pentru continuarea investiţiilor în domeniul alimentării cu apă, fiind finalizat tunelul de aducţiune, precum şi cele două rezervoare de 5000 m.c. fiecare, asupra cartierului Govândari nemaifiind nici un pericol de lipsă a apei.
63. Au fost obţinute fonduri guvernamentale pentru construcţia a patru blocuri de locuinţe pe Calea Caransebeşului cu 64 de unităţi locative, având ca destinaţie chiriaşii din casele retrocedate proprietarilor, dar şi locuinţe sociale. La finalul mandatului erau în construcţie şi urmau a fi finalizate în 2009.
64. La final de mandat am contabilizat inaugurarea Spitalului pentru handicapaţi neuromotorii de la Unitatea Militară din Reşiţa, una dintre realizările de suflet care încununează mandatul.
65. S-au realizat treceri silenţioase la nivelul căii ferate, pe strada G.A. Petculescu şi strada Câlnicului.
66. Primarul a ţinut peste 4000 de audienţe şi a oficiat, personal, peste 1300 de cununii.
67. A fost clarificat în mare măsură domeniul public şi privat al oraşului, fiind întabulate terenurile, inclusiv în Centrul Civic (când am venit la primărie, nici terenul de sub ea nu era întabulat; menţionez că acest punct l-am adăugat acum, la sugestia unui bun fost colaborator, care mi-a adus aminte…) − punctează Liviu Spătaru.

Peste 100 de milioane de lei aduse în Reșița

După enumerarea celor mai importante 67 de realizări din mandatul său de primar, Liviu Spătaru trage și o concluzie. „În Reşiţa, întregul program investiţional sub auspiciile căruia a început mandatul a adus municipiului, din exterior, mai mult de 1000 miliarde lei vechi. Până şi maşina primarului a fost preluată gratis de la Guvernul României şi pusă în slujba Reşiţei!
Este o provocare pentru cei care sunt sau vor veni!

Şirul realizărilor nu este prezentat integral aici. Au fost prezentate cele mai importante, printre care unele sunt de pionierat, iar altele de un curaj nebunesc. Cea mai importantă şi de maxim impact este deschiderea Căii Caransebeşului, iar următoarea este reabilitarea întregii Văi a Ţerovei. Cea mai «fină» dintre ele este construcţia unui spital cu dotările necesare în fosta popotă a Unităţii Militare de Rachete”, conchide Liviu Spătaru, care a fost primar al Reșiței în perioada în care Consiliul Județean Caraș-Severin era condus de PD, un partid aflat în județ la comanda lui Sorin Frunzăverde, deloc prietenos cu primarii PNL și PSD ai Reșiței. La fel cum nici acum Primăria Reșița, intrată din 2016 din nou pe mâinile liberalilor, nu este tratată așa cum ar merita de către cei ce conduc Consiliul Județean Caraș-Severin și Guvernul României, pesediști și unii, și alții.

• Tweet
• Pin It