Un sondaj realizat de Salvați Copiii arată că 64% dintre copiii ucraineni aflați în România ar prefera ca în anul școlar următor să fie organizate clase speciale în școlile românești, după programa din Ucraina. Asta în condițiile în care doar 6% dintre ei au frecventat, de la sosirea în România, școlile de aici, iar peste 70% au continuat educația la distanță.
Potrivit Organizației Salvați Copiii, 7% dintre copiii ucraineni și-au întrerupt complet educația, în vreme ce 6% au frecventat școlile românești, unde s-au organizat clase speciale cu predare conform programei ucrainene și cu profesori din țara de origine. Doar 1% au fost înscriși ca audienți în sistemul românesc de educație.
Pentru aproape un sfert dintre copii (24%), mamele ar prefera o integrare treptată, prin parcurgerea unui an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române, urmat de integrarea în sistemul românesc, arată datele unui sondaj online realizat de Salvați Copiii România, pe un eșantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 344 de mame provenind din Ucraina și aflate pe teritoriul României împreună cu copiii lor, integrați în programul de asistență umanitară al organizației. Numărul total de copii indicat de respondente este de 610, dintre care 493 de vârstă școlară (5 – 17 ani).
Pentru doar 9% dintre copiii ucraineni, soluția aleasă ar fi cea a integrării directe în sistemul românesc, alături de colegi de clasă români și cu o predare intensivă a limbii române. Diferența de 3% este reprezentată de copii ai căror mame ar prefera o altă variantă.
În directă legătură cu variantele preferate de continuare a educației, Salvați Copiii a analizat și nivelul de cunoaștere a limbii române de către copiii ucraineni. Astfel, aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română; 28% au început să învețe limba română, dar nu au atins un nivel care să le permită continuarea educației în limba română; doar 1 din 100 de copii ucraineni au învățat bine limba română sau o știau înainte de sosirea în România, fiind de etnie română.
Întrebate care consideră că ar fi principalele obstacole care îngreunează integrarea copiilor ucraineni în sistemul românesc de educație, 90% din mame au indicat barierele lingvistice. Următorul cel mai frecvent indicat obstacol este reprezentat de lipsa de certitudine cu privire la durata șederii în România și perspectivele de viitor (45% dintre mame). Diferențele între programa ucraineană și cea românească (33%) și dificultățile legate de procesul de echivalare a studiilor urmate în Ucraina (15%) reprezintă alte bariere frecvent indicate, în timp ce o eventuală respingere a copiilor ucraineni de către colegii sau profesorii români nu pare a reprezenta un motiv frecvent de îngrijorare, fiind indicată doar de 12, respectiv 10% dintre mamele din Ucraina.
În ceea ce privește accesul la educație al copiilor în perioada situată între sosirea în România și vacanța de vară, cei mai mulți dintre ei (73%) și-au continuat educația la distanță, urmând online programa ucraineană, 7% și-au întrerupt complet educația, 6% au frecventat școli românești unde s-au organizat clase speciale. Diferența de 11 procente este reprezentată de alte situații (copii sub vârsta școlară, copii care au sosit în România după începerea vacanței etc).
În ceea ce privește încrederea mamelor în capacitatea statului român de a asigura condițiile necesare pentru continuarea educației copiilor ucraineni începând cu anul școlar 2022/2023, se remarcă faptul că aproape jumătate dintre respondente (46%) au indicat niveluri ridicate de încredere (foarte încrezătoare și încrezătoare).
Pentru sondajul online, răspunsurile au fost colectate în perioada 20 iulie – 20 august 2022. Vârsta medie la nivelul eșantionului (mame) este de 36,5 ani. Cele mai multe respondente se află în orașele: Constanța, București, Suceava și Iași. 79% dintre respondente nu lucrează, 12% lucrează cu normă întreagă, iar 9% cu normă parțială.
De la declanșarea acestei crize umanitare până în data de 24 august, Salvați Copiii a oferit asistență umanitară complexă pentru 166.950 de persoane, dintre care 94.062 de copii ucraineni și 72.888 de adulți (femei, vârstnici, bărbați cu derogare medicală, familii extinse). Aceștia au primit alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, pampers, suzete, biberoane, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături și alte produse de imediat ajutor, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoțional, traducere și consiliere informațională – materiale de informare în limba ucraineană (informații despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta și adresele centrelor pentru solicitanții de azil etc.).
Totodată, 412 copii ucraineni sunt integrați în Școlile de vară ale organizației, în București, Constanța, Suceava, Iași, Brăila și Brașov.