La 20 mai 1990, în România au avut loc primele alegeri prezidențiale și parlamentare după căderea comunismului.
Sunt 34 de ani de la primele alegeri considerate democratice, după Revoluția din 1989. Puterea fusese preluată de Frontul Salvării Naționale. Scrutinul s-a desfășurat și pe fondul unei manifestații în Piața Universității din București, unde oamenii cereau punerea în practică a Punctului 8 din Proclamația de la Timișoara din 11 martie 1990, dar și netransformarea FSN în partid politic, respectiv neparticiparea acestuia în alegeri. În alegeri au participat FSN cu Ion Iliescu, PNL-ul (reînființat în ianuarie 1990) condus de Radu Câmpeanu și PNȚCD sub Corneliu Coposu.
„Exista un curent care era adus de Piața Universității, dar care era până la urmă un curent marginal. Pentru că majoritatea era cu acel FSN care înlocuise Partidul Comunist și care părea a fi soluția neconflictuală, cea mai bună pentru România. Am încercat prin Proclamația de la Timișoara, manifestanții – prin Piața Universității, să aducem în conștiința oamenilor că alegerile trebuie să fie un lucru care să fie dat de o reflecție profundă, să încerci să aduci o schimbare în societatea românească, nu să vii cu aceiași comuniști așa-ziși reformați”, a declarat Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara, pentru expressdebanat.ro.
Alegerile din 20 mai 1990 a adus la putere FSN, care a obținut 67,02% din voturi. Ion Iliescu a fost ales președinte cu 85% din voturi. Florian Mihalcea era ziarist la acea dată și se ocupa de supravegherea secțiilor de votare.
„Alegerile din 90 poate că nu au fost atât de importante, cât cele din 92. În 90 totuși părea prematur să te gândești la o schimbare profundă a societății românești. După alegerile din 92 au urmat patru ani în care FSN-ul s-a putut consolida, a putut să își facă structuri în teritoriu, bineînțeles, au fost folosite în primul rând vechile structuri ale Partidului Comunist”, a explicat președintele Societății Timișoara.
România ar fi arătat altfel astăzi, crede Florian Mihalcea, dacă rezultatul votului era diferit, mai cu seamă în ce privește parcursul ei european și democratic.
„Problema a fost cu schimbarea mentalității alegătorilor care s-a întâmplat mai greu. România a reușit să ajungă să fie luată în seamă ca un partener european doar după ce s-a făcut pentru prima oară, în 1996, acest transfer de putere, transfer care a arătat că România este și poate fi o democrație autentică. Când s-a făcut al doilea transfer, în 2000, asta însemna că într-adevăr avem o democrație efectivă și ca dovadă am fost și primiți apoi în UE, în NATO, iar chiar înainte de primul transfer de putere am fost primiți și în Consiliul Europei”, a mai declarat președintele Societății Timișoara.
Duminica Orbului, în calendarul ortodox, reprezintă duminica a cincea după Paști. Pentru credincioși, reprezintă momentul la care un orb din naștere a primit vindecare de la Isus Hristos. Mântuitorul i-a redat nu doar lumina ochilor trupești, ci și a sufletului. Orbul a primit astfel darurile luminii Învierii.
Alegerile din 1990 au avut loc în Duminica Orbului. La fel, alegerile din 9 iunie anul acesta – europarlamentare și locale – vor avea loc tot în Duminica Orbului. „Să sperăm că nu vor fi aceleași rezultate”, a concluzionat Florian Mihalcea.