2024, anul care a redesenat politica în Timiș. Victorii, eșecuri și surprize

Anul 2024 a fost unul intens pentru Timișoara și județul Timiș, marcând noi etape în peisajul administrativ și politic local. Per total, USR a dominat scena politică locală, atât în alegerile locale, cât și în cele parlamentare și prezidențiale. 

Alegerile din 2024 au adus schimbări notabile în structura politică locală. Dominic Fritz a câștigat detașat un nou mandat de primar al Timișoarei, consolidându-și poziția în fața contracandidaților. El a fost votat de 49,69% dintre timișorenii prezenți la vot, în timp ce principalul contracandidat, Nicolae Robu (candidatul Alianței PSD-PNL), de 37,70% dintre alegători.

Fragmentarea voturilor din consiliul local nu îi permite, însă, să aibă o majoritate confortabilă de conducere a primăriei. Până la această dată nu există o alianță asumată de guvernare locală. De menționat că, pentru votul asupra taxelor și impozitelor în Timișoara anului 2025, USR, PSD și PNL au semnat un acord tripartinic care prevede scăderea cotei de impozitare la 1,3% pe durata a câțiva ani. Un compromis denumit de liderii locali consens.

„Timișorenii au dat un vot să mergem înainte. Timișorenii au votat să investim în educație, (…) în sănătate și, în sfârșit, să facem un nou spital municipal, să investim în continuare într-un transport în comun de calitate. Au votat să recuperăm fiecare metru pătrat furat din patrimoniul Timișoarei. Această victorie este și un semnal pentru România: că Timișoara, și în 2024, este fermă împotriva pesedismului, fermă împotriva naționalismului. Timișoara transmite acestei țări: PSD-ul poate fi învins.”, a declarat Dominic Fritz în seara zilei de 9 iunie, la închiderea urnelor, când deja era evidentă câștigarea celui de-al doilea mandat de primar al Timișoarei.

Candidata USR la alegerile prezidențiale a fost prima opțiune a timișenilor, în primul tur al prezidențialelor, scrutin anulat apoi de Curtea Constituțională. Elena Lasconi a primit 87.726 de voturi (28,04%), urmată de Călin Georgescu, votat de 66.016 dintre cei care au mers la urne (21,37%). Următorii au fost, în această ordine: George Simion (AUR), Marcel Ciolacu (PSD), Mircea Geoană (independent) și Nicolae Ciucă (PNL).

USR a obținut prima poziție în Timiș și la alegerile parlamentare: 20,08% din voturi la Senat și 19,59% la Camera Deputaților. Pe următoarele locuri s-au clasat, în această ordine: AUR, PSD, PNL, SOS România și POT. AICI puteți consulta harta votului în Timiș, la parlamentare + surprizele din orașe și periurbanul Timișoarei.

CITEȘTE ȘI: Senatorii și deputații de Timiș în mandatul 2024-2028

PSD a cucerit CJ Timiș cu ajutorul PNL

Social-democrații au reușit, la alegerile locale, să revină la conducerea CJT, cu Alfred Simonis.

El a devenit, astfel, al  cincilea președinte social-democrat al Consiliului Județean Timiș, după revoluție. Anterior lui s-au mai aflat la conducerea CJT Ilie Sârbu (2000-2001), Dan Ioan Șipoș (2001-2004), Titu Bojin (2012-2016), Sorin Grindeanu (2016-2017) și Călin Dobra (2017-2020).

Alianța PSD-PNL a obținut și cele mai multe voturi la nivelul consiliului județean. Totodată, PSD-PNL a câștigat și cele mai multe primării în județ: 92 (+ 1 independent susținut de PSD) din 99. Dintre acestea, cele mai multe (54) sunt conduse, în următorii patru ani, de primari PSD.

Eșec pe linie pentru PNL, în Timiș

După ce conducerea filialei a fost stabilită de la București, în primăvară – Vasile Blaga la Timiș, Cristian Bușoi la Timișoara -, liberalii au pierdut Primăria Timișoara, dar i-au ajutat pe social-democrați să „cucerească” Consiliul Județean Timiș. „Obiectivul Alianței electorale PSD PNL Timiș a fost atins”, anunțau liberalii în 19 iulie.

În toamnă, la parlamentare, filiala a obținut un singur deputat, rectorul UVT Marilen Pirtea (numit președinte PNL Timișoara după descălecarea lui Bușoi la Dolj) și un senator – Vasile Blaga, cel mai slab scor de după revoluție. Există, desigur, explicații care țin de contextul politic, ar spune liberalii. De menționat că, în mandatul 2020-2024, PNL Timiș a avut în Parlamentul României cel mai mare număr de deputați, din 1990 până în prezent: patru deputați și un senator. În privește Senatul României, PNL Timiș a avut în fiecare mandat câte un senator. Cu excepția 2012-2016, când liberalii din Timiș au avut doi senatori aleși plus Vasile Blaga, candidat pe listele PDL, asimilat grupului PNL după fuziunea celor două partide din 2014.

Revenind, „performanța” din 1 decembrie a venit cu o răsplată pentru Marilen Pirtea, numit interimar la conducerea filialei județene a liberalilor timișeni. Rectorul UVT s-a înscris în partid în urmă cu 8 ani, înainte de prima candidatură la Camera Deputaților. Anul acesta a obținut al treilea mandat de parlamentar.

Organizația de Timișoara rămâne deocamdată fără lider, o decizie fiind așteptată a fi luată în ianuarie, după o vizită la Timișoara a președintelui PNL Ilie Bolojan.

AUR, pentru prima dată în administrație

Pentru reprezentanții AUR, 2024 a venit cu scoruri electorale semnificativ mai mari decât în 2020. Dacă acum patru ani, AUR nu reușea să intre în CL și în CJT, după alegerile din vară a obținut 3 mandate de consilieri locali la Timișoara și 5 de consilieri județeni în CJT. Totuși, AUR nu a obținut niciun mandat de primar în județ.

Tot așa, dacă la generalele din 2020, AUR a obținut în Timiș 8,7% din voturi, cu Ciprian Titi Stoica primul și singurul parlamentar (deputat) din județ, acum, „galbenii” au ieșit pe locul doi, după USR, adunând circa 18% din voturi. Au, în mandatul 2024-2028, 1 senator și 2 deputați.

Pierderi semnificative pentru lideri politici locali

Anul electoral a fost marcat și de înfrângeri notabile pentru unele figuri politice locale.

Scos de liberali în martie din cursa pentru președinția CJ Timiș, în favoarea social-democratului Alfred Simonis, Alin Nica a spus adio partidului în care a petrecut 20 de ani, alăturându-se altor foști liberali în partidul creat de Ludovic Orban, Forța Dreptei.

FD i-a susținut, de altfel, și candidatura la conducerea CJT (în cadrul Alianței Dreapta Unită), cursă pe care a pierdut-o, rămânând doar cu un mandat de consilier județean.

În toamnă, Nica a ales să îl susțină pe Mircea Geoană la prezidențiale, fără ca mișcarea să fie însoțită și o candidatură în alegerile parlamentare.

Astăzi, Nica se prezintă drept un „bănățean, liber”.

„Schimbarea în PNL nu se poate face cu Blaga, cu Popoviciu sau cu Pirtea. Este nevoie de un suflu nou. Nu țintesc funcția de președinte PNL Timiș. În schimb, voi pune umărul la orice construcție democratică, deoarece alternativa este extrem, extrem de periculoasă.”, anunța Alin Nica, pe final de an, într-o postare pe Facebook. Până acum, fără alte amănunte despre această „orice construcție democratică”.

Eșec și pentru Nicolae Robu, candidatul susținut de PNL-PSD la Primăria Timișoara, în alegerile din 9 iunie. În ciuda anunțurilor partidului potrivit cărora sondajele interne îl plasează pe primul loc, Robu nu a reușit să își recâștige mandatul pierdut în 2020, tot în fața lui Dominic Fritz.

CITEȘTE ȘI: Robu: „Șarlatanul Fritz a câștigat alegerile cu ferme de troli și boți”

Susținător al alianței PNL cu PSD, la fel ca în 2012, când câștiga sub USL primul mandat de primar al Timișoarei, Nicolae Robu s-a dezis, neoficial, de PNL, devenind consilierul președintelui PSD al CJT Alfred Simonis.

• Tweet
• Pin It