Timișoara s-a schimbat pentru totdeauna din 20 decembrie 1989. Pe măsură ce evenimentele se desfășurau, orașul a devenit un simbol al rezistenței și curajului.
În dimineața zilei de 20 decembrie 1989, între orele 7 și 9.30, muncitorii de la uzinele Elba, 6 Martie, UMT, Electrotimiș, Solventul, Electromotor și AEM forțau ușile încuiate și ieșeau în stradă, începându-și manifestația de protest. Peste 100.000 de timișoreni au mers, ordonat, către Comitetul Județean al PCR și Piața Operei. Lozincile „Libertate!”, „Jos comunismul!” și „Jos Ceaușescu!” se auzeau pretutindeni.
În jurul orei 12, manifestanții s-au unit în fața catedralei, au îngenuncheat și au rostit „Tatăl nostru”, după care și-au reluat deplasarea – majoritatea către Operă, altă parte către Comitetul Județean de Partid.
Între orele 13-14, la solicitarea comandanților de detașamente și în urma aprobării date prin radiotelefon, militarii au permis revoluționarilor treacă prin dispozitiv și să pătrundă în clădirea Operei. În primele rânduri ale demonstranților se aflau Lorin Fortuna, Claudiu Iordache și Petre Petrișor. Mulțimea și-a exprimat satisfacția să fie împreună cu armata.
Tot în jurul orei 14, la Comitetul Județean de Partid, prim-ministrul Constantin Dăscălescu, ajuns la Timișoara în acea zi, purta negocieri cu reprezentanții revoluționarilor.
S-a cerut înlăturarea lui Ceaușescu, a dictaturii, alegeri libere, deschiderea granițelor, eliberarea arestaților, condiții mai bune de trai și prezentarea la radio și TV a situației reale din Timișoara.
La ora 19 se citea lista de revendicări a Comitetului cetățenesc, impusă în discuțiile cu prim-ministrul:
La Operă s-a format primul partid democrat, Frontul Democrat Român, care declara în fața mulțimii: „Timișoara, primul oraș din România liber de comunism!”.
În noaptea de 20 spre 21 decembrie, de la ora 1.00 se redacta Proclamația Frontului Democratic Român.
21 decembrie 1989. La Timișoara, oamenii care au rămas în Piața Operei după 20 decembrie continuau să militeze pentru libertate. Revoluția s-a răspândit și în alte orașe. La București, Ceaușescu a organizat un miting grandios în Piața Palatului, în încercarea de a-și reafirma controlul asupra situației. În timpul discursului, mulțimea s-a revoltat, huiduindu-l pe dictator.
22 decembrie 1989. Armata a început să treacă de partea revoluționarilor în întreaga țară. La București, Nicolae și Elena Ceaușescu au fugit cu elicopterul de pe acoperișul Comitetului Central. Televiziunea română a transmis primele imagini libere, sub sloganul „Aici Radio-Televiziunea Română Liberă”.
23 decembrie 1989. Luptele de stradă au continuat în mai multe orașe din țară. Era haos și incertitudine.
24 decembrie 1989. Starea de alertă era menținută și în Timișoara. Revoluționarii organizau ședințe ca să decidă pașii în procesul de democratizare. La București, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) condus de Ion Iliescu începea să contureze o nouă structură politică.
25 decembrie 1989. La Târgoviște are loc execuția lui Nicolae și Elena Ceaușescu, după un proces sumar organizat de CFSN.