Elevii claselor a IX-a și a XII-a de la Colegiul Național Traian Doda din Caransebeș au avut ocazia ieri, 29 noiembrie, să afle informații inedite despre fapte care s-au petrecut cu 100 de ani în urmă și care au marcat existența instituției în care învață.
În organizarea profesoarei de istorie Lucia Carmen Ardeț, a avut loc o lecție deschisă dedicată Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
„M-am gândit că elevii liceului nostru, clasele a IX-a D și a XII-a D, filologie, pot afla amănunte interesante din trecutul școlii noastre. De aceea le-am prezentat primul Anuar al Liceului de Stat Român Traian Doda, apărut în anul școlar 1919-1920, și m-am oprit la discursul primului director al școlii, Sabin Evuțian. Discursul a fost susținut în 15 octombrie 1919, în cadrul sălii festive, actuala sala de gimnastică dar și de festivități a liceului. Profesorul Sabin Evuțian a avut un discurs plin de patriotism și, ca și noi, profesorii din ziua de azi, a îndemnat elevii la cunoaștere, la educație, pentru că doar prin învățare se poate clădi un bun român, un bun cetățean și noi să ne mândrim cu ei, dar și ei, la rândul lor, să fie mândri că au absolvit un liceu de prestigiu în Banat”, ne-a declarat Lucia Carmen Ardeț.
Aceasta a invitat la manifestare pe directorul Arhivelor Naționale ale Statului, filiala Caraș-Severin, Ovidiu Roșu, care a adus în fața elevilor unele aspecte despre oamenii care și-au pus amprenta asupra Marii Uniri.
„Am încercat să punem accentul pe ceea ce s-a întâmplat în Caransebeș în acea perioadă a anului 1918 și m-am oprit asupra unor personalități care au avut o viață zbuciumată atât acasă, cât și pe front, din dorința de a-i conștientiza pe copiii din ziua de astăzi asupra importanței jertfelor care au dus la înfăptuirea României Mari. Și mă refer aici la Petru Vintilă, un om simplu care a fost pe frontul din Italia și care și-a salvat trupa de ostași prin faptul că a identificat tunelul săpat de italieni pentru a ajunge la ei, astfel au avut timp să se retragă din fața inamicului. Sau la învățătorul Pavel Jumanca, care a lăsat scrise peste 200 de caiete cu memorii din acea perioadă, dar și după, în care prezenta evoluția învățământului românesc”, ne-a declarat directorul Arhivelor Naționale Caraș-Severin, Ovidiu Roșu.