„1 Decembrie 1918” la Caransebeș în ochii turiștilor

La Caransebeș, Ziua Națională a României este sărbătorită ori de câte ori turiștii care poposesc în oraș își doresc un tur ghidat, turul cuprinzând mai multe obiective reprezentative pentru actul făuririi Marii Uniri, fie că vorbim despre clădiri istorice sau despre personalități.

Municipiul Caransebeș reprezintă una dintre cele mai plăcute surprize pentru turiști atunci când vine vorba despre orașele mai puțin cunoscute.

„Atunci când am văzut că e trecut Caransebeșul în programul excursiei noastre, trebuie să recunosc că m-am întrebat de ce am vizita acest oraș. Nu auzisem nimic deosebit despre el, am crezut că vom face doar o scurtă oprire. Nu a fost așa, ci am făcut un tur în zona centrală din care am aflat multe lucruri interesante”, a afirmat o turistă sosită la Caransebeș printr-o agenție de turism din țară.

Unul dintre cele mai apreciate obiective vizitate este Primăria Municipiului Caransebeș, cu Aula „1 Decembrie 1918”, unde s-au desfășurat întâlnirile premergătoare plecării delegației caransebeșene la Alba Iulia. Privind la balconul care păstrează eleganța de altădată, turiștii și-l pot imagina pe episcopul Miron Cristea vorbind cu patos despre România. Tot în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei s-a înființat Consiliul Național Român de la Caransebeș și s-a stabilit comitetului de români care au reprezentat Caransebeșul la Marea Unire, în frunte cu Andrei Ghidiu și doctor Cornel Corneanu.

Primăria găzduiește colecția de tablouri dedicate ctitorilor Marii Uniri: tabloul regelui Ferdinand și a reginei Maria, tabloul episcopului de atunci și celui dintâi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea și tabloul dr. Cornel Corneanu, secretarul Episcopiei de la 1918. De asemenea, în Aulă, poate fi citită „Rezoluțiunea” adoptată în 7 noiembrie 1918 de Consiliul Național Român de la Caransebeș.

„E o bucurie să putem vizita Primăria. E o clădire spectaculoasă, care, dincolo de rolul ei administrativ, este și un obiectiv reprezentativ pentru istoria Caransebeșului în contextul făuririi României Mari”, au apreciat vizitatorii care trec pragul Primăriei Municipiului Caransebeș.

Pe lângă Aula Primăriei, unde s-a scris o pagină importantă a istoriei noastre prin români destoinici, există și alte monumente care vorbesc despre mândria de a fi român, despre dorința de a aparține țării tale și despre jertfa pe altarul patriei românești: Crucea Identității și Demnității Naționale, cunoscută, în trecut, „Crucea albă”, construită în anul 1810 de români, apoi statuile generalilor Traian Doda, promotor al învățământului românesc la sfârșitul secolului al XIX-lea, și Ioan Drăgălina, ostaș în Armata Română luptând în Primul Război Mondial, dar și alte personalități care au făcut cinste Caransebeșului și României, de-a lungul timpului, prin activitatea lor, marcate prin instituții sau străzi care le poartă numele.

Deseori, se creează punți nu doar peste timp, ci și în spațiu. Un astfel de exemplu este vizita unui grup de turiști sosiți de la Craiova, orașul natal al pictorului Corneliu Baba, al cărui tată, pictorul Gheorghe Baba, a fost caransebeșean. Pășind pe urmele lui Corneliu Baba, turiștii au descoperit Caransebeșul ca un oraș interesant, ale cărui „straie populare” sunt țesute tainic din firele trecutului și prezentului, mereu căutând să strălucească prin oamenii care i-au făcut și îi fac cinste.

Cu fiecare pas, Caransebeșul își povestește istoria, amintind, cu respect, și de perioada în care nu era mădular din trupul României, strigându-și totuși dorul de atunci, prețuind strămoșii care s-au jertfit, într-un fel sau altul, pentru dezideratul național și împărtășind, în prezent, tuturor celor interesați de el, poveștile sale, a Cetății din care, în urmă cu 107 ani, plecau spre Alba Iulia „preoți cu crucea-n frunte”, români cu „sufletele armate” de credință neclintită că „deviza-i libertate și scopul ei preasfânt”!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• Tweet
• Pin It