Şeful Gărzii Forestiere Caraş-Severin are două slăbiciuni: lemnul şi spațiile mici… la malul Dunării!

Bogdan Bădescu, preşedintele Federaţiei de Speologie din România şi al Asociaţiei Speologice Exploratorii Reşiţa, a postat pe pagina de facebook Express de Banat, în 9 decembrie, un text apărut pe blogul unui cunoscut jurnalist clujean, Dan Mihai Păvăloiu. Fiind vizate afaceri ale unor grupuri de interese cărora le cad victime păduri publice din Caraş-Severin şi pentru că autorităţile noastre de control în domeniu nu ajung la dezvăluirile jurnaliştilor din capitala Ardealului, le facem un serviciu. Preluăm articolul de presă, poate se gândeşte cine trebuie că e cazul să-şi facă datoria!

„La noi sunt codri verzi de brad… Poveşti!

După 1989 populația României a fost martor mut la cel mai mare act de inconștiență de care au dat dovada guvernanții unei țări europene în epoca modernă, și anume tăierea irațională a pădurilor. Unde pe vremea lui Ceaușescu domnea umbra groasă a codrilor ce adăposteau animale sălbatice din belșug, susurau pâraie limpezi pline de pești acum se întind dealuri și munți golași, împânziți de cioate hidoase și brăzdate de albii seci. Puținele animale rămase cu greu mai găsesc adăpost și refugiu în calea unei omeniri tot mai lacome și natângi…

Defrişări masive în Munţii Banatului

Desigur, măcelul a început unde am avut pădure mai multă, în Bucovina. Apoi au căzut codrii din Secuime și odată deschisă calea a urmat firesc, cu foarte rare excepții, mutilarea întregului fond forestier al țării. Astăzi, când deja nu mai avem belșug de masă lemnoasă pe picioare, cioclii naturii din România au pus ochii pe Parcurile Naționale. De pildă, județul Caraș-Severin are cea mai mare suprafață de fond forestier proprietate publică (a statului). Cu toate acestea, cel ce vizitează zone precum Semenic, Văliug sau Anina rămâne mut în fața defrișărilor masive. Versanți dezgoliți total își etalează hidoșenia în Șucu-Olteana, Prislop, Toplița, Comarnic sau Crivina și nu oriunde, ci chiar în zonele protejate.

De obicei oamenii tind să atribuie vina celor care mânuie drujba, toporul sau țapina.  Nimic mai greșit, ca și cum ai pune vina pentru traficul de droguri pe culegătorii de coca. Adevăratul pericol vine de la mânuitorii de pixuri, în general oameni plătiți de stat, adică de noi, pentru a exploata rațional resursele fundamentale ale țării.

Foştii activişti de mediu şi-au schimbat blana

În ceea ce privește circuitele de influență în Caraș-Severin, există, să-i spunem așa, o poveste. Poveste care de altminteri există peste tot în țară unde se exploatează ilegal. Conform zicalei populare care spune că peștele de la cap se împute, avem un ministru al Mediului „bine” sfătuit de secretarii de stat Erika Stanciu și până nu de mult de un mare ecologist, fost ONG-ist, om de cuvânt, Viorel Lascu. Foști activiști de mediu, cei doi și-au schimbat blana și au trecut (oare ce motive o fi avut) în tabăra adversă. Fac o paranteză ca să susţin că Ministerul Mediului are ca primă atribuție protejarea cu orice preț, chiar în exces, a mediului. Nu știu cum se face, dar am avut la Mediu tot indivizi care au urât natura, începând cu Borbely și terminând cu un nume de foarte tristă aducere aminte, Rovana Plumb. Dar să revin. Cei doi secretari de stat, colaborând fructuos cu fostul director Romsilva Adam Crăciunescu și cu șeful Ariilor Protejate (sic, subordonate Romsilva) Dragoș-Emilian Mihai, au zădărnicit constant elaborarea și aprobarea planului de management al Parcului Național Cheile Nerei- Beușnița în scopul reducerii suprafețelor de protecție integrală. Circula o legendă că situația ar sta la fel în cazul Parcului Național Semenic- Cheile Carașului. Între timp ea s-a adeverit, Agent Green semnalând tăieri masive în  zona Cheilor…

În zona Oţelu Roşu – Rusca Montană, avantaj Colcear şi Onescu!

La nivel județean povestea continuă cu o colaborare fructuoasă între conducerea RNP și doi oameni de afaceri, Gheorghe Colcear (zis Oșanu) și Mihai Onescu, amândoi membri în conducerea Asociației Forestierilor din România. Oamenii răi susțin că cei doi exploatează peste 90% din masa lemnoasă din zona Oțelul Roșu și Rusca Montană. Același grup de interese nu agreează de pildă includerea pădurii Bârzăvița în Parcul Semenic – Cheile Carașului pentru că ar pierde circa 2000 de hectare de lemn de cea mai bună calitate. Vă las pe voi să ghiciți (din prima) către ce firmă (austriacă) se comercializează lemnul…

Lui Romel Buzescu îi plac lemnul şi spaţiile mici…

A apărut de vreun an un organism nou, plătit evident tot din banii noștri, Garda Forestieră. Un fel de frecție la picior de lemn, deocamdată. În Caraș-Severin acest organism este coordonat de Romel Buzescu (a fost coordonat, fiind pensionat de curând – n.r.) și se spune ca inspectorii Gărzii mai degrabă consiliază agenții economici cum să eludeze legea. De altminteri, în rapoartele făcute cu prilejul controalelor, marii tăietori de lemne se dovedesc țăranii care fură… lemne de foc. În bună tradiție românească, zice-se că după terminarea unui control inspectorii pleacă după masa de protocol cu plinurile făcute. Deținând dl Romel Buzescu o casă la Berzasca și două cabane pe malul Dunării, are desigur nevoie de lemne de foc. Transportul se face cu autospeciala lui Gheorghe Marișescu, fratele subalternului Ilie Marișescu. Pajiștile primăriilor din zonă sunt întreținute de firma SC AV Ovidan Forest SRL, aparținând lui Ovidiu Curpaș, prietenul fiicei șefului Gărzii. Coincidență, verificarea lucrărilor pe aceste pajiști este făcută de? Ghici ciupercă? Garda Forestieră!

Nu poți să protejezi, să administrezi și să exploatezi în același timp!

Ei, sunt convins, și cred că domniile voastre la fel, că toate cele de mai sus nu sunt decât născociri ale unor oameni răi sau chiar legende. Cum să crezi că intr-o țară europeană, în 2016 e posibil așa ceva? Cum scriam mai sus, situația este aproape identică  peste tot în România. Și dacă vrem (și vrem!) să mai avem păduri măcar în ariile protejate, atunci Administrația Națională a Ariilor Protejate trebuie scoasă urgent din subordinea RNP. Nu poți să protejezi, să administrezi și să exploatezi în același timp! Această Administrație trebuie nu doar să lupte pentru fiecare copac tăiat, ci să facă, din ceea ce acum e legal, ilegal. Asta este menirea ei în toate țările civilizate și oricare alta este falsă și neavenită“.

Cu precizarea că intertitlurile aparţin redacţiei noastre, menţionăm că Dan Mihai Păvăloiu (www.danpavaloiu.ro) este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti clujeni de televiziune. A ajuns la TVR Cluj în urmă cu 20 de ani, unde în prezent este jurnalist senior şi prezentator de emisiuni. În ultimii 11 ani a realizat şi prezentat emisiunea “Natură şi Aventură”, cea mai longevivă producţie românească de televiziune dedicată călătoriilor, naturii şi ecologiei. Pentru documentarele şi reportajele realizate de-a lungul timpului, Dan Păvăloiu a obţinut, printre altele, premiul special la Simfest 2006 pentru filmul “În căutarea cerbilor”, nominalizare la Galele Clubului Român de Presă 2005 cu filmul “În peretele Cipches”, premiul pentru jurnalism de mediu al Asociaţiei Operatorilor de Turism 2012.