Dubii în realizarea procesului de regionalizare

Societatea civilă atrage atenția asupra modului în care se va derula reorganizarea administrativ-teritorială a României. Reprezentanții ONG-urilor cer să fie consultați, întrucât cetățenilor ar trebui să li ceară opinia în această privință.

Regionalizarea României este unul dintre subiectele de actualitate pe agenda politicienilor, dar și a societății civile, care se simte ușor neglijată atunci când vine vorba despre consultări. Asta cu atât mai mult cu cât, pe lângă descentralizarea cerută de autoritățile locale și județene, ea poate aduce și o serie de neplăceri. Astfel că reprezentanții ONG-urilor doresc o reorganizare ca la carte, fără să fie posibilă o imixtiune puternică a lumii politice în procesul regionalizării.

„Există riscul politizării procesului de regionalizare, prin înfiinţarea unor noi instituţii numai pentru a face loc în administraţia publică a clientelei de partid. Fenomenul de corupţie poate fi accentuat. Pe plan local şi regional resursele vor fi mai vizibile, iar legăturile dintre afaceri şi politicieni sau funcţionari publici locali vor putea fi mult mai apropiate. Acest lucru poate spori oportunităţile pentru acorduri ilicite. Astfel, procesele de achiziţii publice vor fi expuse mai mult la fenomenul de corupţie. Totodată, există potenţialul accentuării unui fenomen de feudalizare a diferitelor regiuni”, potrivit unui raport întocmit de Academia de Advocacy, prezentat de expertul ONG-ului pe probleme de regionalizare, Grațian Mihăilescu.

Grațian Mihăilescu

Acesta este de părere că disparităţile regionale şi decalajele se pot adânci. În cazul în care nu se vor crea politici eficiente de dezvoltare regională, poate apărea problema inegalităţii între judeţele din cadrul aceleiaşi regiuni. Asta mai ales că viitoarele politici susțin concentrarea pe oraşe şi pe poli regionali de creştere, ceea ce poate duce la apariţia disparităţilor şi inegalităţii.

Cum se reorganizează România
În ce privește modul și structura regiunilor, cel mai probabil, acestea vor rămâne așa cum au fost stabilite. „Ministerul induce lumea și politicienii în eroare cu dezbaterile, întrucât, potrivit unor informații pe care le dețin, nu avem cum să mai schimbăm actuala structură a regiunilor. Am cerut, totuși, informații de la Bruxelles pe această temă și aștept răspunsul oficialilor europeni”, a adăugat Grațian Mihăilescu.

Ce este Academia de Advocacy
Este o organizaţie non profit, cu expertiză în domeniul advocacy, care asistă grupurile legitime de interese în amendarea actelor normative relevante şi mobilizează participarea acestora în elaborarea politicilor publice. Academia de Advocacy are drept scop mobilizarea partenerilor sociali şi a societăţii civile în practicarea principiilor democraţiei participative, utilizând tehnicile de intervenţie din domeniul de advocacy și lobby. Pune la dispoziţia grupurilor legitime de interese programe de advocacy, lobby,  instruire, asistenţă tehnică, consultanţă de specialitate, monitorizare, analiză diagnostic şi cercetare.

CITEȘTE AICI raportul integral al Academiei de Advocacy privind riscurile regionalizării!

 

• Tweet
• Pin It