Zilele libere nu înseamnă sedentarism! Recomandări pentru un stil de viață activ și în concediu

Odată cu venirea căldurii și zilele libere, oamenii tind să își schimbe obiceiurile când este vorba de sport sau alimentație. Antrenorul și nutriționistul Cezar Pomuț ne spune cum acest lucru ne influențează organismul și vine cu o serie de recomandări care să ne mențină activi.

Cum se schimbă obiceiurile legate de sport odată cu venirea primăverii?

Pe măsură ce temperaturile cresc și zilele devin mai lungi, se observă o schimbare vizibilă în comportamentul oamenilor în ceea ce privește activitatea fizică. Trecerea de la frig la cald aduce cu sine o tranziție nu doar de sezon, ci și de motivație.

În timpul iernii, frigul pare să creeze un impuls de a merge la sală – poate din dorința de a rămâne activi într-un spațiu închis și controlat, poate din nevoia de a contracara sedentarismul generat de vremea rece. În schimb, odată cu sosirea primăverii, oamenii tind să devină mai relaxați în privința antrenamentelor. Se instalează o ușoară stare de moleșeală, iar acest lucru duce adesea la o scădere temporară a frecvenței cu care este frecventată sala de fitness.

Totuși, această perioadă de tranziție este, de regulă, de scurtă durată. De obicei, durează cel mult o lună până când majoritatea își regăsesc ritmul. Nu înseamnă neapărat că se întorc exclusiv la sală, ci mai degrabă că își diversifică formele de mișcare. Activitățile în aer liber devin extrem de atractive în această perioadă – joggingul, mersul pe bicicletă, drumețiile sau înotul în aer liber câștigă teren și se îmbină cu antrenamentele clasice.

Această diversificare nu este un lucru rău, dimpotrivă, este benefică atât pentru fizic, cât și pentru psihic. Mișcarea în aer liber aduce un plus de energie, reduce stresul și poate îmbunătăți performanța generală în sport, prin varietatea de stimuli la care este expus corpul.

Cum gestionăm alimentația în perioada mini-concediilor de Paște?

Perioada sărbătorilor vine la pachet cu mai mult timp liber, mese îmbelșugate și, de multe ori, o relaxare generală a obiceiurilor de zi cu zi. Tocmai de aceea, este important să păstrăm un minim de consecvență în ceea ce privește alimentația și mișcarea, chiar și într-un ritm redus față de cel obișnuit.

Observ adesea că mulți oameni încearcă, într-o anumită măsură, să fie atenți la alimentație în perioada Paștelui. Totuși, tentațiile sunt mari, iar libertatea adusă de aceste zile libere ne face să cedăm mai ușor în fața plăcerilor imediate. Aici intervine importanța echilibrului, nu a restricției. Un principiu pe care îl recomand mereu clienților mei este regula 80/20. Este o abordare flexibilă și realistă, care presupune ca 80% din alimentație să fie compusă din alimente dense nutritiv: legume, fructe, proteine de calitate, grăsimi bune, carbohidrați complecși – toate acestea contribuie la sănătate, la energie și la menținerea formei fizice. Restul de 20% poate include acele gustări sau „plăceri vinovate” pe care ni le permitem ocazional, fără sentimentul de vinovăție, dar cu măsură.

Important este să nu cădem în capcana extremelor. Nici restricția excesivă nu e sustenabilă pe termen lung, dar nici abandonul total al obiceiurilor sănătoase nu ajută. Chiar dacă nu reușim să menținem antrenamentele la intensitatea obișnuită, o plimbare, o alergare ușoară sau câteva exerciții făcute acasă pot face o mare diferență.

Sărbătorile ar trebui să fie despre bucurie, familie și echilibru. Cu puțină planificare și atenție la alegerile alimentare, ne putem bucura de tot ce înseamnă masa de Paște, fără să simțim că „o luăm de la capăt” după ce trece.

Ce recomandări practice pot ajuta pe oricine să rămână activ și echilibrat în această perioadă?

Alimentația poate rămâne echilibrată chiar și în contextul meselor tradiționale. Un mic dejun ușor și nutritiv, cu proteine (precum ouă sau iaurt grecesc), fibre (fulgi de ovăz, fructe) și grăsimi sănătoase (semințe, nuci), poate preveni senzația de foame excesivă mai târziu în zi.

La masa de Paște, cheia este moderația. Nu e nevoie să renunțăm la preparatele preferate, dar o porție din fiecare este suficientă pentru a ne bucura de gusturi fără excese. Regula farfuriei echilibrate – jumătate legume, un sfert proteină, un sfert carbohidrați rămâne un reper simplu și vizual.

Hidratarea este esențială, mai ales când avem tendința să confundăm setea cu foamea. Iar între feluri, o pauză de câteva minute poate face diferența între a mânca din poftă și a mânca din nevoie reală.

Mișcarea nu trebuie abandonată, chiar dacă programul de antrenament e dat puțin peste cap. O plimbare de 30 de minute după masă ajută digestia și echilibrează glicemia. Un antrenament scurt, acasă care include flotări, genuflexiuni, fandări, poate fi surprinzător de eficient, mai ales dacă este făcut dimineața.

Ieșirile active alături de familie, cum ar fi plimbările în natură sau joaca în parc, pot transforma mișcarea într-o activitate plăcută și naturală. Iar seara, câteva exerciții de stretching ajută la detensionarea corpului după mesele bogate și la menținerea unui tonus bun.

• Tweet
• Pin It