Zile de sărbătoare pentru sârbii din Banat

Astăzi este Ajunul Crăciunului, iar mâine este Crăciunul, după calendarul Iulian. Credincioșii au pregătit badnjakul căruia îi dau foc.

Pe data de 7 ianuarie, sârbii din România şi de pretutindeni sărbătoresc Crăciunul. Aceste decalaj se datorează celor două calendare, iulian şi gregorian. Ortodoxia s-a împărțit în două în urma Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol (1923), la care nu au participat cei care nu doreau adoptarea calendarul gregorian.

Au rămas pe vechiul calendar ruşii, sârbii, bulgarii, ucrainenii, Patriarhia Ierusalimului şi mânăstirile de pe Muntele Athos. Chiar şi o parte dintre greci şi românii moldoveni au rămas pe vechiul ritual ortodox.

Biserica Ortodoxă Sârbă sărbătoreşte, în 6 ianuarie, Ajunul Crăciunului. Unul din cele mai importante momente din Ajunul Crăciunului este aprinderea unui stejar (badnjakul, în limba sârbă). Cu cât numărul de scântei care ies din stejarul aprins este mai mare, cu atât anul va fi mai bogat. Cei prezenți la acest obicei vechi de sute de ani primesc legături din crenguțe de stejar cu paie pe care trebuie să le ducă acasă. După cum spune tradiția, bușteanul trebuie tăiat din trei lovituri de secure, simbolizând puterea Sfintei Treimi. Acesta reprezintă intrarea Lui Iisus Hristos în lume, în inimă şi-n case, iar arderea lui semnifică arderea păcatelor şi a tuturor relelor. Trunchiul se pune, de fiecare dată, în cel mai luminat colţ din cameră, întotdeauna lângă icoană.

În ziua de Crăciun, gospodarii trebuie să împrăștie peste câmp sau în grădini cenuşa butucului ars în seara de Ajun, după care participă la Sfânta Liturghie a Naşterii Domnului. Credincioşii vor duce la biserică bucate gătite din fiecare fel de mâncare, pentru a fi sfinţite de preot. După Sfânta Liturghie, participanţii vor primi câte un pachet cu dulciuri şi o ramură de stejar legată cu fundiţe, care, potrivit tradiţiei, le va da sănătate şi putere până la Crăciunul viitor. La prânz, pe mesele sârbilor nu vor lipsi bucatele tradiţionale, printre care şuncă fiartă, cârnăciori, plăcinte cu dovleac, nucă şi mac. De asemenea, în fiecare gospodărie se va face tradiţionala ,,cesnica”, lipie în care se ascunde o monedă, iar cel care găseşte banul se spune că va avea noroc şi fericire tot anul.

• Tweet
• Pin It