Zeci de mii de refugiați din Ucraina au ajuns în Timiș, în ultimul an. Principalele provocări

Timișul a găzduit, în ultimul an, zeci de mii de oameni veniți din Ucraina, după începerea războiului. Majoritatea doar au fost în tranzit, însă autoritățile și oamenii simpli i-au găzduit, pentru câteva zile, apoi i-au ajutat să ajungă în țările în care și-au dorit să se stabilească. 

„Cred că ne-am mișcat extraordinar. Declanșarea agresiunii ruse în Ucraina a dus la acest val de refugiați; presiunea cea mai mare a fost, într-adevăr, pe frontiera de nord și de est a României, dar nici noi, deși eram în zona galbenă, nu am fost exceptați. A fost vorba de o conlucrare foarte bună între autorități, am simțit că toată lumea gândește și acționează la fel. E vorba de mediul non-guvernamental, guvernamental și chiar de către biserici din oraș și județ care s-au mobilizat exemplar.”, a declarat subprefectul Sorin Ionescu.

Oficialul a identificat două tipuri de provocări prin care a trecut regiunea, din perspectiva primirii refugiaților. Una dintre acestea i-a vizat pe cei aflați în tranzit.

„În prima fază au venit valuri de refugiați care erau mai degrabă în căutare a unui drum către o altă țară, oamenii efectiv își căutau rudele care se aflau prin Germania sau Italia, căutau un reper unde să se refugieze din fața războiului. Pe de altă parte au fost cei care nu aveau unde să se ducă și au vrut să rămână aici. În prima situație a fost oarecum mai simplu, avem și o realitate demografică a județului Timiș: există o comunitate mare ucraineană în județul Timiș, iar Uniunea Ucrainenilor s-a preocupat în mod direct de consilierea celor care sunt în tranzit, au fost primiți inclusiv în sate, la Știuca, la Victor Vlad Delamarina, acolo unde există comunități. Pentru că e foarte important ca un om care se află în suferință să găsească pe cineva cu care să comunice în limba pe care o cunoaște.”, a explicat Sorin Ionescu.

Mai dificil a fost cu integrarea celor care au vrut să rămână în județ. La început, oamenii de rând s-au oferit să îi cazeze pe refugiați, apoi universitățile le-au pus la dispoziție spații de locuit și cantinele în care să poată mânca.

„(…) Universitatea Politehnica, de Științe Agricole și Universitatea de Vest din Timișoara au pus imediat la dispoziție spațiile de cazare din campusuri, astfel încât acolo au putut fi cazați foarte rapid un număr mare de refugiați. Au pus la dispoziție cantinele, pentru că acei oameni nu aveau unde să mănânce. După care a venit și prevederea legală cu decontarea cheltuielilor. A fost ulterioară, nu în prima fază. Iar pe de altă parte, același lucru a fost făcut de o serie de ONG-uri. Flavius Ilioni de la Logs face o muncă fantastică cu echipa lui de voluntari de acolo. Odată rezolvată această problemă, a apărut o alta, ce facem cu copiii. Ei au fost luați de la școală, unii erau de grădiniță, alții de clasă pregătitoare, unii de școală generală și atunci a venit foarte rapid prevederea legală a ministerului de a-i aduce în școlile românești, de a suplimenta numărul de locuri, numai că apare o altă problemă: îi duci în școlile românești, dar cine le predă? Și s-au găsit în Timiș profesori care cunoșteau limba ucraineană și a mai existat o altă categorie – profesori de la secțiile sârbe care au preluat în clasele lor acești copii. Am fost la grădinița PP 14 și am văzut o astfel de grupă mixtă sârbă-ucraineană în care copiii erau fantastici; lucrau și se jucau împreună, procesul lor de integrare a fost fantastic.”, a mai spus subprefectul Ionescu.

O altă provocare a fost, pentru autorități, să îi ajute pe refugiații care au rămas în zonă să își găsească un loc de muncă. În momentul de față sunt câteva zeci de cetățeni ucraineni salarizați în județul Timiș.

Foto: arhivă

• Tweet
• Pin It