Violența în școală, la cote alarmante. Adulții o tolerează, copiii o preiau

Trăim înconjurați de violență și, de multe ori, o tolerăm. Este una dintre concluziile dezbaterii organizate la Universitatea de Vest din Timișoara pe tema agresivității din mediul școlar.

Violența în școală, verbală și fizică, e un fenomen. O arată statisticile potrivit cărora 8 din 10 elevi se confruntă cu bullying-ul. Specialiștii atrag atenția că modelele negative din societate sunt preluate de copii, iar lipsa educației în gestionarea emoțiilor și siguranța în mediul digital amplifică fenomenul.

„Nimeni nu se naște agresor”

Violența este învățată – e unul din aspectele subliniate în cadrul dezbaterii. „Nimeni nu se naște agresor. Există niște premise genetice pentru agresivitate, dar educația și mediul le activează într-un fel sau altul. Fiecare agresor a fost, la rândul lui, o victimă – a familiei, a mediului, a unor situații diferite. Asta nu îi scuză comportamentul, dar trebuie să avem în vedere acest lucru.”, a explicat Iuliana Costea, de la Departamentul de Psihologie al UVT.

Potrivit sursei citate, astfel de comportamente pot apărea încă din grădiniță. De aceea, intervenția timpurie și învățarea gestionării emoțiilor sunt esențiale pentru prevenirea agresivității. „Dacă e o simplă glumă, nu doare. Dacă doare, nu e o simplă glumă. Dacă râzi doar tu, nu e o glumă. Dacă te simți atacat, etichetat sau exclus în orice fel nu e o glumă.”, a mai spus Iuliana Costea, subliniind că multe forme de bullying sunt minimizate sau trecute cu vederea.

Violența verbală, cel mai des întâlnit comportament agresiv

Conform datelor CJRAE Timiș, în școlile din județ, cea mai frecventă formă de agresivitate este violența verbală: insulte, jigniri și ofense la adresa colegilor și profesorilor. În prezent, sunt înregistrate 92 de cazuri active. Pe locul doi se află violența fizică, manifestată prin loviri și împingeri.

Un alt aspect îngrijorător este numărul copiilor cu tulburări de comportament, diagnosticați de specialiști și incluși în programe de consiliere. Doar anul acesta, 175 de elevi au primit astfel de diagnostice. Specialiștii spun că acești copii nu trebuie etichetați, ci înțeleși și sprijiniți de profesori, colegi și părinți.

Bullying-ul, un fenomen în creștere

Organizația Salvați Copiii a atras atenția asupra fenomenului încă din 2016, când 72% dintre elevi declarau că se confruntă cu bullying. În 2022, procentul a crescut la 80%. „Trăim înconjurați de violență și noi, adulții, o tolerăm. Atunci, așteptarea ca ce vedem în școală să fie diferit nu este realistă. Practic, copiii vor prelua modele comportamentale care sunt la îndemână și modele de rezolvare a situațiilor prin violență pentru că asta se întâmplă și în societatea noastră. Este o problemă a copiilor, dar este o responsabilitate a adulților din jurul lor să creeze rețele de siguranță.”, a explicat Cristina Adam, de la Salvați Copiii.

Formele de bullying variază de la excluderea socială la agresiuni fizice sau psihologice. De multe ori, în comunitățile unde există violență domestică, aceasta se reflectă și în comportamentul elevilor. Adulții, recomandă specialiștii, trebuie să creeze „rețele de siguranță” pentru copii, oferindu-le un mediu în care să se simtă ascultați și protejați.

„Bullying-ul nu este doar o problemă de școală, ci poate avea consecințe legale grave”, a explicat Cristina Nicorici de la Facultatea de Drept a UVT. Elevii agresori pot primi sancțiuni disciplinare, dar nu numai. Dacă agresorul are peste 18 ani, riscă amendă penală sau chiar închisoare. În cazul minorilor, instanța poate dispune măsuri educative, inclusiv trimiterea la centre de corecție.

Răul invizibil

O altă formă de agresivitate care ia amploare este cea din mediul digital. Cristian Cira, lector la Departamentul de Informatică, a atras atenția asupra faptului că tinerii petrec mult timp online, însă nu au reflexele necesare pentru a se proteja. „În universul digital, bullying-ul este aproape insesizabil, mai ales pentru generațiile mai mari. De aceea, este esențială educația privind igiena digitală și siguranța online.”, a spus Cira.

Bullying-ul lasă urme adânci asupra victimelor, iar efectele pot persista cu anii. „Este important să observăm semnele timpurii – retragerea socială, automutilarea, degradarea relațiilor cu cei din jur.”, a explicat Iuliana Costea.

„La îndemâna fiecăruia dintre noi este să fim asertivi și empatici. Fiecare putem să fim echipă cu consilierul, cu cadrul didactic, părintele pentru rezolvarea unei situații de violență. Cea mai eficientă modalitate este consilierea individuală. Apoi se fac planuri de intervenție la nivel de clasă. (…) Părinții trebuie să știe să se întrebe: copilul meu chiar are o problemă sau nu. Trebuie să învăț să-l cunosc, nu să-l verific. Pentru a fi părinte nu există o școală și atunci noi putem să fim ca și comunitate școlară alături de părinți să îi ghidăm.”, a concluzionat Maria Slatină, de la CJRAE Timiș.

Ideile desprinse din dezbatere vor fi transmise Ministerului Educației, spre analiză, dar și altor instituții și organizații cu rol cheie în gestionarea fenomenului.

• Tweet
• Pin It