Valuri mai mari ca niciodată stârnite de Băleanu în fascinanta Clisură a Dunării!

Politicianul și omul de afaceri Eugen Băleanu rupe năvodul și demască nepăsarea, prostia și interesele meschine care condamnă la sărăcie localitățile de la intrarea Dunării în țară până în apropiere de Orșova!

Băleanu a lăsat-o mai ușor cu politica după alegerile din 2020 și a trecut la timona ambarcațiunilor Marina Moldova Veche, compania fiului său. Organizează excursii pentru turiști pe insula Ostrov, face cu ei turul cetăților și le prezintă istoria locului ca un veritabil ghid turistic. S-a pus la punct cu toate. De aici și frustrarea, și valurile pe care le stârnește acum împotriva autorităților locale și județene, a tuturor celor care condamnă Clisura Dunării la un turism de subzistență.

Interzis cu ambarcațiunile sale în punctul de trecere a frontierei construit în cadrul proiectului de transport cu bacul, finanțat din bani europeni, obligat să acosteze pe Ostrov în condiții improprii și pus în imposibilitatea de a-și plimba turiștii pe la prea multe puncte de atracție, Eugen Băleanu nu-și mai cenzurează trăirile, așa cum a făcut multă vreme, pe considerentul că va fi bine cândva.

„Din păcate, administrația locală și cea județeană nu fac nimic pentru turismul din Clisura Dunării! Turismul nu poate să îl facă o singură persoană sau o singură societate, e o sumă de activități care trebuie integrate atât din mediul privat, cât și din cel al administrației locale și județene. Din păcate, mediul privat este total separat în tot ceea ce înseamnă activitatea asta de turism față de administrația locală. Nu numai la Moldova Nouă, în toată Clisura Dunării! Asta se răsfrânge indirect asupra turismului. Primul lucru pe care îl întrebă turiștii când vin zonă este ce pot vizita. Păi… aproape nimic!”, spune revoltat omul de afaceri.

Totul e complet greșit, atrage atenția Eugen Băleanu. Totul e împotriva dezvoltării turismului în Moldova Nouă și în toată Clisura Dunării. Totul pe raza județului Caraș-Severin. Odată ce ai ajuns în Mehedinți parcă e o altă lume. „Totul depinde de administrația locală. Vrei nu vrei, ești legat ombilical de Primăria Moldova Nouă. Vor să vină turiștii la Moldova Nouă, iar noi, pe intrare în centru, avem restricții pe drum până la 3,5t. Cum intră autocarele dacă e restricție până la 3,5t? Poate măcar după ce se reabilitează Strada Dunării se scoate această restricție pentru autocare! Am obosit să mă tot lupt cu morile de vânt. Una din marile greșeli de abordare a fost că, toate proiectele, atâtea câte sunt ele, au fost individualizate și nu au fost integrate. În fiecare comună de pe malul Dunării trebuia câte o marină mică. Astăzi, Coronini nu o are, Moldova Nouă nu o are, Berzasca nu are, nimeni nu are până la Orșova. Dacă primarii s-ar fi înțeles între ei, am fi avut un lanț marina până la Orșova, ceea ce au sârbii, o zonă de marină, de acostare. Dacă vrem să acostăm acum la Coronini nu avem o zonă de parcare, la Berzasca nu avem, nu avem niciunde. Dacă primarii ar fi înțeles lucrurile și am fi integrat tot felul de servicii navale, astăzi aveam un potențial turistic foarte, foarte mare.”, a mai comentat Eugen Băleanu.

Pe Romeo Dunca nu-l interesează Clisura Dunării!

Turismul e prioritate în Strategia de Dezvoltare a județului Caraș-Severin, dar doar pe hârtie. În realitate, Moldova Nouă și Clisura Dunării aproape că nu există pentru Consiliul Județean Caraș-Severin, s-a convins Eugen Băleanu, deși erau toate premisele ca lucrurile să stea altfel, măcar din momentul în care în fotoliul de președinte s-a instalat un investitor în turism. Ce-i drept, în turism montan. „Găsim prezența Consiliului Județean Caraș-Severin aici, la Dunăre? Face ceva? Noi care muncim am simți prezența lor. Din păcate, actualul președinte Dunca, care este un investitor mare în turism, nu a înțeles că și în Clisura Dunării trebuie făcut turism. Din punctul meu de vedere, nici nu îl interesează Clisura Dunării! De asta a fost și lupta surdă pentru bac. Facem orice să nu ajungă bacul la Moldova Nouă, pe mâna autorităților locale, sau într-un parteneriat. Îl ținem acolo, înființăm o altă societate cu banii Consiliului Județean. În Caraș-Severin avem turism doar în zona de munte, zona de munte e mult mai dezvoltată în comparație cu Clisura Dunării, mult mai avansată și în special datorită investitorilor privați. În Clisura Dunării, turismul e încă incipient. Nu avem spații suficiente de cazare în lunile de vară pentru a putea spune că facem turism. Avem doar teoretic obiective turistice pe care turistul dorește să le viziteze. Avem ruine, cetăți, avem slavă Domnului în Clisura Dunării, dar ele sunt pline de buruieni, de vegetație, nu le-a scos nimeni la suprafață, le lasă să putrezească acolo. Toate lucrurile astea se răsfrâng asupra calității turismului și încet, încet turiștii s-au învățat să meargă în Serbia, unde sunt altfel de servicii, altfel de condiții de cazare. O să pierdem foarte mult și din puținul ăsta pe care îl avem!”, a afirmat indignat omul de afaceri de la malul Dunării.

Interzis în punctul de trecere a frontierei cu bacul!

Dacă la prea mult sprijin din partea autorităților nu mai speră, Eugen Băleanu cere instituțiilor de stat, administrațiilor publice locale și județene ca măcar să nu mai încurce, să nu mai pună piedici în calea dezvoltării turismului: „Administrațiile locale nu au reușit să creeze o punte de legătură între ele și investitorii locali în turism, nu au reușit și nu sunt interesate să stabilească o colaborare între noi și ele. De doi ani avem cerere să modernizăm zona de acostare pe Ostrov, avem o scară de metal, bătaie de joc la adresa proprietarilor de ambarcațiuni și la adresa turistului. Am propus un proiect, nu avem nici până acum acordați cei 10 metri pentru o pasarelă, să aducem pontoane plutitoare, să poți lucra civilizat, să poți să prezinți civilizat insula. E un stadiu primitiv! Pe malul românesc e o adevărată nebunie și cu punctul de trecere. De exemplu, noi, privații, nu putem folosi punctul de trecere al Primăriei Moldova Nouă, punctul vamal, punct vamal construit cu un credit luat pe banii cetățenilor. Nu îl putem folosi, nu ni se permite accesul la el în condițiile în care noi suntem contribuabili. Păi, lasă-mă din moment ce îți dau atâția bani la bugetul statului, la bugetul local, lasă-mă să acostez! De asta lucrurile nu merg în România. Sârbul ar face orice ca noi să venim la el, în schimb, din partea noastră, România îți pune piedici sistematice să nu ajungi aici pentru că obiectivele turistice sunt la ei, nu la noi.”

Concluzia lui Eugen Băleanu nu e deloc optimistă. Vasele de croazieră nu vor acosta prea curând în Clisura Dunării, nu pe malul românesc, în timp ce turiștii vor trece Dunărea înspre Serbia și prea puțini în sens invers: „Nu o să putem niciodată să facem comparație cu sârbii în turism. Acolo se pune mare seriozitate în tot. Partea proastă e că noi am ajuns să îi tot lăudăm pe ei și noi să minimalizăm tot ce avem. Din păcate, asta e realitatea!”

• Tweet
• Pin It