Valeria Schelean: Ministrul Justiției vrea să „îndrume” activitatea DNA și DIICOT

Proiectul de modificare a Legilor Justiţiei, prezentat miercuri de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, în fața Comisiei Speciale parlamentare, cuprinde mai multe propuneri de reglementare, unele noi sau total diferite de cele existente, puncte sensibile și interpretabile care nu au fost supuse consultării sau dezbaterii publice, deși au un impact major asupra funcţionării Justiţiei, crede Valeria Schelean, care este membru al acestei comisii.

„Comisia Specială, din care fac parte în calitate de deputat PNL, va începe dezbaterile pe acest draft de proiect care, cu siguranță, va fi în atenția publică prin luările de poziție pe care le vom avea pe fiecare propunere de modificare în parte. Este important de menționat faptul că CSM a dat aviz negativ acestui proiect, iar Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a anunțat astăzi că a dat în judecată Ministerul Justiției pentru «a-l obliga să supună consultării/dezbaterii publice, controversatul proiect de modificare al «legilor justiției», în versiunea «Tudorel Toader»”,  susține Schelean.

Potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

„Cele mai sensibile discuții vor fi legate de propunerea Ministrului Justiției, care s-a răzgândit din nou, ca Inspecția Judiciară să fie autonomă, adică, nici în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, cum este acum, nici în subordinea Ministerului Justiției, cum era în varianta inițială”, crede deputatul Valeria Schelean.

Proiectul de modificare a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor cuprinde, de asemenea, o serie de prevederi care sunt în dezacord cu filozofia principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cum ar fi faptul că preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet. La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, Ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuza o singură dată motivat propunerea făcută de Minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.

„Cele enumerate mai sus sunt doar câteva dintre propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, semne de întrebare sunt la fiecare punct din acest proiect, mai ales că ministrul a decis să nu mai aştepte avizul Comisiei de la Veneţia. Probabil că atunci când Comisia se va pronunţa, vom afla şi motivul”, mai spune deputatul liberal.

• Tweet
• Pin It