Vai de sărbătoarea noastră de 1 Decembrie

M-am dus la Ziua Națională din Centrul Civic al Reșiței să văd, ca în anii trecuți, mașinile de intervenție ale poliției, mascații, armamentul ăla cu care ne tot lăudăm, plutoanele de polițiste tinere, zâmbărețe și cu strungăreață a la Maria Ciobanu, militarii cu pasul lor de defilare, jandarmii și pompierii lângă tulumbe și, nu în ultimul rând, politicienii din arcul guvernării (sună mișto, nu-i așa?).
Per total, o mare dezamăgire: nu tu celebrele mașini ale poliției achiziționate de Bode, nu tu tehnică militară mai de Doamne ajută, nu tu aia, nu ailaltă. Așa și-n cazul politicienilor, care au avut grijă să se așeze grupat, ca nu cumva să se amestece între ei, să se muște sau să se împungă. Au intrat în scenă pe rând, evitându-se.

Liberalii au venit din Primărie și au ocupat flancul dinspre Nera, pesediștii au coborât din Prefectură și s-au așezat înspre Primărie. Până la sosirea prefectului, părțile combatante au făcut abstracție una de alta. Nu și-au aruncat nicio privire. Nici măcar un salut de bună ziua. Ce zi națională? Ce sărbătoare, ce povești cu „noi suntem români!” și „măi române, românaș!” Dacă ar fi putut să-și arunce vorbe grele, nicidecum să-și zâmbească. Sigur, nu m-aș fi așteptat ca Popovici-Comisarul să se fi îmbrățișat sau măcar să fi dat mâna cu Dunca și nici ca Tăiețelu și Hurduzeu să se fi întreținut cordial în văzul tuturor ori primarul Reșiței să-l fi întrebat, din curiozitate, pe cel din Oțelu Roșu unde și-a tras implantul de păr și cât l-a costat, că am auzit că ar vrea și el așa ceva. Dar nici nu aș fi crezut că sunt în stare să se ignore în halul în care au făcut-o. Pur și simplu, nu au existat unii pentru ceilalți. Parcă erau niște străini pe un peron de gară.

Măcar un salut, o întrebare nevinovată, vorba lu’ Gogu: „Cum e aerul pe sus, nea Romică?” sau „Când avem următorul termen la Tribunal, Comisare?” Ori Tăiețelu să-i fi spus lui Silvică: „Vezi că după, treaba asta ne vedem la o fasole cu ciolan sau cârnați” Deși îi plac la nebunie cârnații, primarul Reșiței a tăcut mâlc.

Eu înțeleg că ăștia cu capul mare nu se înghit, dar ăia, din rândul doi, ce-or fi avut frate de n-or fi vorbit unii cu alții? Bă, dacă nici de Ziua Națională nu vă înțelegeți, atunci când? Îmi amintesc că nici pe vremea lui Frunzăverde pediștii nu se aveau pe bune cu pesediștii, dar niciodată nu s-a întâmplat ca la un astfel de moment festiv să nu-și vorbească. Uitau și de supărări, și de miștocăriile pe care le făceau unii pe seama celorlalți și se împăcau la dineul care urma, la o măslină, la o țuică sau o la o iahnie la cazan. De data asta, însă, fiecare și-a văzut de sărbătoarea și, mai ales, de fasolea lui. Și, atunci, să ne mai mirăm de ce Caraș-Severin e vecin de top cu Vaslui și Teleorman?

• Tweet
• Pin It