Ultima faptă „bună” a lui Cristi Gâfu

Înainte de a fi retrogradat și trimis să facă instrucție cu răcanii, comandantul suprem al Prefecturii Caraș-Severin, liberalul Cristian Gâfu, a semnat ordinul de încetare a mandatului de primar al lui Petru Fara din Târnova, pe motiv de incompatibilitate constată timp de un an și ceva, 2012-2013. Omul s-a judecat, a pierdut, a făcut recurs și într-un final a venit și sentința definitivă a Înaltei Curți de Justiție și Casație. Prefectul s-a conformat deciziei emise de instanță și l-a trimis la plimbare.

Bravo, don (sub)prefect, ai punctat bine la impresia artistică, meriți felicitările camarazilor, la careu de seară, pentru că ai fost vigilent și ai rezolvat prompt o faptă comisă de un primar pesedist. Că el se jură că-i nevinovat și spune că nu ai mai așteptat motivarea Curții e o altă poveste. Matale ne-ai demonstrat că ești un profesionist desăvârșit, un vajnic apărător al legii.

Dar știi ce nu înțeleg eu, don Cristi? De ce cu camaradul liberal, primar de Anina, nu te-ai grăbit să pui în aplicare o sentință venită tot de la ÎCCJ? Ai tot lălăit-o, ai moșmondit-o, de credeam că o să ieși la pensie și nu o să-i mai semnezi Ordinul de eliberare din funcție a primarului Românu. Ai așteptat o minune, nu-i așa? E drept, până la urmă nu ai avut încotro și ai semnat cu mână tremurândă, dar întrebarea rămâne: de ce nu te-ai grăbit, că, vorba aia, vinovați au fost și unii, și alții.

Și la Marian Vlasici a fost aceeași treabă: conflict de interese. „În perioada deținerii mandatului 2012 – 2016, a încheiat un contract de concesiune pentru terenuri – categoria de folosință pășune cu Zuza din Lupac Cooperativa Agricolă (în cadrul căreia soția persoanei evaluate deține funcția de administrator și calitatea de membru cooperator fondator) și un contract de executări de lucrări cu S.C. Consiron S.R.L. Reșita (în cadrul căreia fiica persoanei evaluate era angajată în funcția de contabil), în cuantum de 7.397,24 lei.”. O spune Agenția Națională de Integritate, nu noi, iar Înalta Curte a pronunțat o sentință asemănătoare. Și tot definitivă. Și cu ăsta ai lălăit-o până când omul s-a scos curat. Cum? Nici măcar el nu știe cum a rămas în continuare primar.

Nu mă crezi? Citește ce dialog am purtat cu el la telefon: „Don primar, cum stai cu ANI?” Îmi răspunde, lăsându-mă mască: „Încă ne mai judecăm!” Bă, fir-aș al dracului, cum vine asta, bă? „Unde te mai judeci, domnule?” Încerc să înțeleg ceva, dar mai rău mă încurcă: „Niciunde!” Îl completez: „Cum vine asta, niciunde?” Omul se ține tare: „Uite așa, m-au pedepsit cu 10% pe șase luni.” Mă lasă mut. „Cum te-au pedepsit cu 10%, fă-mă să înțeleg.” Vine și răspunsul lămuritor: „Așa bine, că acolo m-au încadrat” Era pentru prima oară când aud de așa ceva: „Unde te-au încadrat, domnule? Fii mai explicit.” Și primarul m-o lămurit de n-am mai putut: „De unde să știu? Eu sunt judecător? Așa m-au încadrat, așa m-au pedepsit.” Mai încerc să scot ceva de la el: „Și cu sentința definitivă cum rămâne?” Concluzia e mortală: „Nu mă interesează. De ce să nu mai rămân primar, că eu nu am furat de la primărie, ci am dus bani acolo.” Una vorbim și ne înțelegem bașca.

Nu-i așa, domnule (sub)prefect? Dacă Marian ar fi fost pesedist, astăzi am fi scris despre fostul primar din Lupac, dar așa… Ce înseamnă, domnule, să fii camarad cu cineva până la moarte, chiar și dincolo de ea!

• Tweet
• Pin It