Baziaș 4 ruginește la mal, iar punctul de trecere a frontierei cu bacul de la Moldova Nouă rămâne închis, în ciuda faptului că s-a cheltuit pentru ele o avere. Prea puțin contează că au fost bani europeni.
Turismul în Clisura Dunării începuse să cunoască o ușoară creștere, numărul camerelor ocupate în pensiuni a fost tot mai mare de la punerea bacului în mișcare și mai toate semnalele erau pozitive. Și asta fără ca Baziaș 4 să se bucure de vreo promovare pe malul românesc. Că la vecinii noștri e altceva! De parcă autorităților din județ le-ar fi fost rușine să se afle că în Caraș-Severin mai e o vamă cu sârbii, una plutitoare. Colacul de salvare, al doilea după Aquacaraș, e pregătit. SC Caraș-Serv e gată să-și înceapă activitatea, însă scandalurile din Consiliul Județean, cu aceiași protagoniști, președintele Romeo Dunca și consilierul județean Ioan Crina, nu s-au terminat. Ca atare, e greu de spus când Baziaș 4 va din nou lansat la apă sau când, mult mai probabil, va intra complet la apă.
Ioan Crina s-a plâns la ședința Consiliului Județean de săptămâna asta că Romeo Dunca stă cu mâinile în sân și că activitatea cu bacul nu poate fi reluată din cauza lui. „Cum să dăm drumul la ceva nu avem? Caraș Serv nu are bacul, proprietar este Consiliul Județean. Cât timp nu avem ambarcațiunea nu ne putem autoriza, nu putem începe!”, a atras atenția social-democratul.
Odată stârnite valurile, Romeo Dunca l-a invitat pe consilierul județean PSD să dea din mâini: „Eu am încercat să fac, să prezint care este soluția pentru a putea funcționa acest bac. A venit cu o copilărie, că nu i-am predat bacul. Păi da cine naiba se gândea la asta? Ei au putere, pot să facă ce vor, au majoritate în consiliu, pot să facă ce vor și eu trebuie să le dau bacul. Să facă cerere, le dăm bacul!”
În timp ce Dunca și Crina se ceartă, Ion Chisăliță, primarul de la Moldova Nouă, care simte mult mai bine avantajele pe care începuse să le aducă Baziaș 4, caută soluții reale. Dar de unul singur nu prea are ce face și o recunoaște și el. „Consiliul Județean are responsabilitatea să facă operarea bacului. Au înființat firma Caraș Serv, până la urmă au politizat-o, are administrator dar, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. Asta mă supără și pe mine, îi supără și pe cetățenii din Moldova Nouă, pe turiștii care vin în Clisura Dunării. Am stopat și turismul pe care începusem să îl înviem cât de cât!”, și-a spus oful primarul de Moldova Nouă la Express Live.
Chisăliță a încercat să profite de lucrările care se fac în portul din Brăila, lucrări care au închis activitatea pentru o vreme. A contactat agenți economici de acolo, firme cu experiență în navigație, să vină la Moldova Nouă, să pună în mișcare Baziaș 4, dar nu numai. „Noi punem la dispoziție infrastructura noastră, sârbii pun la dispoziție infrastructura lor, și putem face mai multe lucruri decât transport de la Moldova la Golubac, putem să facem și agrement pe Dunăre. Am spus-o și celor de la Consiliul Județean. Tot lor, în iunie anul trecut, le-am spus că, dacă nu găsesc soluții, să transfere problema la Primăria orașului Moldova Nouă, care să devină responsabilă pentru acest lucru și care își asumă ca lucrurile să fie puse la punct. Nu au făcut-o din diverse motive. Mi-au justificat că nu s-ar prea potrivi. Eu nu cred pentru că m-am informat cu oamenii mei de specialitate.”, și-a explicat intențiile edilul-șef.
Cu o mult mai mare experiență în administrația publică, Ion Chisăliță dezvăluie pentru un Romeo Dunca venit de curând din mediul de afaceri că, de la bun început, acest bac pe Dunăre a fost gândit ca un serviciu public, nu ca un business: „Nu cred că un serviciu public lucrează pe baza profitului. Profitul trebuie căutat în zona finală a activității, în zona de HORECA, în zona de turism, și se vede în dezvoltarea zonei noastre. Profitul adevărat este foarte, foarte mare, chiar dacă nu îl gândim momentan. Conceputul a fost foarte bun numai că îl interpretează greșit unii și alții. Eu am cerut să dea bacul să facem serviciul public în primărie, unde lucrurile sunt bine așezate. Vorbim de cea mai importantă pârghie de dezvoltare în Clisura Dunării. Pe Semenic s-a dezvoltat domeniul schiabil ca să poți să ai dezvoltare, pe Țarcu se dezvoltă mai întâi infrastructura. Noi avem această infrastructură și suntem de râsul lumii că nu o folosim, dar după ploaie vine și soare. Asta îmi garantez mie, că această infrastructură va crește și va înflori în Clisură, cu tot ce înseamnă turismul legat de Dunăre.”