Top 7 mituri despre slăbit!

Grăsimea poate fi convertită în mușchi, apa cu lămâie face minuni și transpiratul înseamnă că pierdem în greutate. Antrenorul și nutriționistul Cezar Pomuț a desființat șapte mituri populare despre procesul de slăbire.

Grăsimea se transformă în mușchi

Una dintre întrebările cele mai frecvente pe care le primesc este cum poate o persoană să transforme grăsimea în mușchi. Aș vrea să clarific că acest lucru nu este posibil. Grăsimea și mușchii sunt țesuturi diferite, iar corpul nu poate „transforma” grăsimea în mușchi.

Acesta este un mit larg răspândit, în special în mediul online, care sugerează că, prin practicarea sportului, organismul va converti grăsimea acumulată în mușchi. În realitate, grăsimea nu se poate transforma în țesut muscular, deoarece cele două sunt compuse din celule diferite, cu funcții distincte.

În schimb, ce se poate realiza este o recompoziție corporală, adică o modificare a proporțiilor dintre masa musculară și țesutul adipos. Recompoziția presupune un proces de slăbire a grăsimii și, în paralel, creșterea masei musculare. Aceste două obiective nu se exclud, dar necesită un echilibru între un deficit caloric (pentru slăbire) și un surplus caloric (pentru dezvoltarea masei musculare).

Este adevărat că, în timpul unui program de antrenament, o persoană poate alterna perioade de deficit caloric (pentru reducerea grăsimii) și perioade de surplus caloric (pentru construirea masei musculare), dar acest proces nu presupune o „transformare” directă a grăsimii în mușchi.

Așadar, este important ca oamenii să înțeleagă că pentru a obține rezultate semnificative în fitness, trebuie să aleagă între slăbit și creșterea masei musculare, având răbdare și aplicând pași bine structurați, care includ o alimentație adecvată și antrenamente specifice.

Abdomenele îți slăbesc burta?

Un alt mit frecvent întâlnit este ideea că abdomenele sau alte exerciții locale ar putea ajuta la pierderea grăsimii din zona abdominală. Mulți cred că, prin efectuarea abdomenelor, vor slăbi direct de la burtă. Realitatea este însă diferită: nu poți controla de unde va slăbi corpul.

Corpul nu poate fi „programat” să piardă grăsime dintr-o anumită zonă doar prin exerciții locale. Atunci când pierdem grăsime, aceasta se întâmplă uniform pe întreaga suprafață a corpului, în funcție de genetică și de echilibrul caloric. Abdomenele, ca orice alt exercițiu de tonifiere, lucrează doar mușchii din zona respectivă, în acest caz, dreptul abdominal, dar nu au un impact direct asupra grăsimii care acoperă acei mușchi.

În timpul exercițiilor de tip abdomene, aceștia se întăresc și se dezvoltă, dar nu slăbești din zona respectivă. De fapt, procesul de slăbire locală nu există. Slăbirea în general se realizează printr-un deficit caloric, care va determina corpul să folosească rezervele de grăsime ca sursă de energie, iar acest proces se va întâmpla uniform, nu doar în zona abdomenului.

Tratamentul cu gheață topește grăsimea

Un alt mit destul de răspândit este cel conform căruia aplicarea de cuburi de gheață pe anumite zone ale corpului poate „topi” grăsimea localizată. Deși există un adevăr parțial în legătură cu expunerea la frig, în realitate acest proces nu va duce la pierderea semnificativă de grăsime.

Expunerea la frig poate determina corpul să ardă mai multe calorii pentru a se menține la temperatura optimă. Acesta este un mecanism natural numit termoreglare, prin care organismul utilizează energie pentru a se încălzi. Astfel, dacă expui corpul la temperaturi scăzute, este posibil să arzi câteva calorii în plus. Totuși, acest efect nu este semnificativ în ceea ce privește pierderea de grăsime pe termen lung.

Aplicarea gheții direct pe piele poate cauza o ușoară reducere a temperaturii localizate și poate stimula circulația sanguină în zonă, dar acest lucru nu va duce la „topirea” grăsimii. Grăsimea este un depozit de energie, iar corpul va decide unde să o consume în funcție de necesitățile sale, nu pe baza aplicării unor stimulente externe precum gheața.

Apa cu lămâie dimineața băută pe stomacul gol slăbește

Un alt mit foarte popular este ideea că apa cu lămâie, băută dimineața pe stomacul gol, poate ajuta la slăbire. Deși apa cu lămâie are câteva beneficii, cum ar fi hidratarea organismului și aportul de vitamina C, nu există dovezi științifice care să susțină afirmația că aceasta ar avea un impact semnificativ asupra pierderii în greutate.

Apa cu lămâie poate contribui la stimularea digestiei și poate ajuta la menținerea unui echilibru optim al electroliților, dar nu are un efect magic în arderea grăsimii.

 

Slăbirea prin transpirație: De ce nu ar trebui să te lași păcălit

Există multe produse și dispozitive pe piață care promit să te ajute să slăbești prin stimularea transpirației. Este important să înțelegem însă că transpirația nu este același lucru cu slăbitul. Deși aceste produse pot face ca pielea să transpire mai mult, acest lucru nu înseamnă că slăbești.

Transpirația este un mecanism natural al corpului prin care acesta se răcește în urma unui efort fizic. Atunci când faci exerciții fizice, corpul tău se încălzește, iar transpirația este procesul prin care el încearcă să-și regleze temperatura. Practic, atunci când transpiri, pierzi apă, nu grăsime. Acest lucru este similar cu condensul de apă care se formează pe geamul unei camere răcite de aer condiționat – este doar apă, nu grăsime.

Evitarea mâncatului după 18.00 e absolut necesară ca să slăbim

O idee foarte răspândită este că dacă nu mai mănânci după ora 18:00, vei slăbi până a doua zi. Deși există o parte de adevăr în această afirmație, este important să înțelegem contextul mai larg.

Este adevărat că, restricționându-ți perioada în care mănânci, poți evita unele gustări sau mese suplimentare, ceea ce poate duce la un deficit caloric, esențial pentru slăbit. Totuși, acest lucru nu înseamnă că dacă mănânci după ora 18:00, automat te vei îngrășa. Corpul nu are un „ceas biologic” care să determine automat procesul de slăbire sau îngrășare în funcție de ora la care mănânci. Ce contează este echilibrul general între calorii consumate și calorii arse.

De exemplu, între momentul trezirii și ora 18:00 ai suficient timp să mănânci de mai multe ori, iar dacă mănânci mai multe calorii decât ai nevoie pentru a susține activitățile zilnice, inclusiv activitatea fizică, vei pune pe tine kilograme, indiferent de ora la care mănânci. În schimb, dacă te limitezi la o anumită fereastră orară pentru a mânca, acest lucru poate ajuta, dar doar dacă în acest interval te menții într-un deficit caloric.

De asemenea, este important să înțelegi că activitatea fizică scade seara pentru majoritatea oamenilor, iar acest lucru poate influența consumul total de calorii. Totuși, evitarea meselor după ora 18:00 nu este o „soluție miraculoasă”, ci doar o metodă de a controla aportul caloric

Evitați fructele bogate în zahăr dacă vreți să pierdeți în greutate

Există o diferență semnificativă între zahăr și fructoză, iar modul în care sunt asimilate și metabolizate de organism este diferit. Atunci când vorbim despre zahăr, în general ne referim la zaharoza (sau zahărul obișnuit), care este un disaharid compus din glucoză și fructoză. În schimb, fructoza este un monosaharid, care se găsește în principal în fructe și în unele alimente procesate, sub formă de siropuri de fructoză.

Când consumăm zahăr sau alimente bogate în zahăr, nivelul de insulină din sânge crește rapid. Insulina este un hormon important care ajută la transportul glucozei din sânge în celule, pentru a fi folosită ca energie sau stocată ca grăsime. De exemplu, atunci când consumăm o tabletă de ciocolată după masă, zahărul din aceasta va duce la o creștere bruscă a insulinei, iar excesul de glucoză care nu este folosit imediat poate fi transformat în țesut adipos. Aceasta este una dintre cauzele pentru care un consum excesiv de zahăr poate contribui la creșterea în greutate și poate crește riscul de afecțiuni metabolice.

Totuși, este important de menționat că nu doar cantitatea de zahăr contează, ci și tipul de zahăr pe care îl consumi. În cazul fructozelor, de exemplu, metabolismul lor este diferit. Fructoza este procesată în principal de ficat și nu provoacă o creștere atât de rapidă a insulinei ca glucoza, dar poate contribui la formarea de grăsimi în ficat atunci când este consumată în exces, mai ales în forma concentrată (de exemplu, siropul de porumb cu conținut mare de fructoză). În orice caz, fructoza din fructe nu are același impact asupra sănătății, datorită conținutului ridicat de fibre, vitamine și antioxidanți, care ajută la moderarea absorbției acestui zahăr și la reducerea impactului asupra glicemiei.

În ceea ce privește fructele, ele sunt o sursă importantă de nutrienți esențiali, inclusiv fibre, antioxidanți și vitamine. Fibrele din fructe ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge, încetinind absorbția zaharurilor și prevenind vârfurile de insulină. Indicele glicemic al fructelor variază, iar unele fructe, precum bananele foarte coapte sau strugurii, pot provoca creșteri rapide ale glicemiei, în timp ce altele, cum ar fi merele sau fructele de pădure, au un indice glicemic mai scăzut.

• Tweet
• Pin It