Timișorenii, nemulțumiți de gradul de curățenie și calitatea aerului din oraș. Specialiștii UVT i-au chestionat și cu privire la viața în pandemie

Un barometru cu privire la calitatea vieții în Timișoara realizat de cercetători ai Universității de Vest indică faptul că peste jumătate dintre locuitorii orașului sunt nemulțumiți de curățenia din oraș, iar în procente similare își declară insatisfacția cu privire la nivelul zgomotului, calitatea apei de la robinet sau a aerului. Totuși, atunci când sunt întrebați de calitatea vieții pe care o duc în Timișoara, oamenii se declară, în majoritate, mulțumiți de casă, serviciu sau starea lor de sănătate. 

Cercetarea prezintă date comparative pentru ultimii patru ani cu privire la calitatea vieții în Timișoara, informații culese de un colectiv multidisciplinar de cercetători ai Universității de Vest. Specialiștii au vrut să afle care este opinia timișorenilor cu privire la direcția în care se îndreaptă orașul, gradul de satisfacție în raport cu infrastructura, problemele de mediu, cât de mulțumiți sunt de viața personală și cum a fost viața lor în pandemie.

Chiar dacă 62,4% dintre timișorenii chestionați sunt de părere că în momentul de față, în Timișoara, lucrurile merg într-o direcție bună, într-un procent similar (62,1%), oamenii consideră că primăria nu cunoaște problemele reale ale cetățenilor.

Pentru anul pandemiei, cei mai mulți dintre cei chestionați se declară satisfăcuți în raport cu facilitățile orașului (accesul la magazine, transport în comun, servicii de sănătate), mai puțin în ceea ce privește închiderea piețelor agroalimentare (81,9% – nemulțumiți).

Timișorenii folosesc mașina persoană ca să se deplaseze într-o zi obișnuită în proporție de 66,5%. Doar 19,8% se deplasează pe jos, iar 18,9% folosesc mijloacele de transport în comun. Cu bicicleta merg 6%, iar nici 1% dintre cei chestionați au declarat că folosesc trotineta electrică sau vaporașul.

Dacă vine vorba de gradul de satisfacție față de aspecte legate de mediul înconjurător în Timișoara, 73,3% se declară mulțumiți de spații verzi și parcuri, însă 46,2% nu sunt mulțumiți de nivelul zgomotului, 47,3% reclamă  calitatea apei de la robinet, 49,9% nu sunt mulțumiți de calitatea aerului, iar 53,9% nu sunt satisfăcuți de gradul de curățenie.

Totuși, în procente de peste 85%, oamenii sunt mulțumiți de calitatea vieții pe care o au în Timișoara: de locuință, felul în care trăiesc, starea de sănătate, serviciu și situația financiară.

Viața în pandemie în Timișoara

Întrebați, în 2020, cum le e viața în prezent în comparație cu cea de acum un an, 30,9% dintre cei chestionați au răspuns că e mai proastă, iar 45% nu au găsit diferențe notabile. Dacă e să compare situația financiară dinaintea pandemiei cu cea actuală, oamenii afirmă în proporție de 59% că aceasta a rămas la fel.

40% dintre timișorenii chestionați au muncit în anul pandemiei doar la sediul firmei/instituției, 15% doar de acasă, iar 26% declară că nu au un loc de muncă. 4,2% au declarat că au fost testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, de la începutul pandemiei, 4,5% și-au pierdut locul de muncă, 11,5% au fost trecuți în șomaj tehnic, iar 12,5% s-au ales cu salariul redus. De asemenea, 30,1% au lucrat de acasă, iar 34,2% și-au schimbat programul de muncă.

Timișorenii consideră că pandemia generată de noul coronavirus se va rezolva doar dacă se respectă măsurile impuse de autorități (37,4%) și doar cu ajutorul vaccinului (36,5%).

Comparativ, în ultimii patru ani s-a înregistrat o scădere a celor care ales să călătorească în străinătate: dacă în 2017 – 52% declarau că nu au fost plecați peste granițe, procentul lor a crescut gradual în 2018, 2019 și 2020, ajungând în anul pandemiei la 62%.

Oamenii spun că Timișoara a evoluat în ultimii patru ani: în 2016, 75,4% afirmau că lucrurile merg într-o direcție bună în oraș. Procentul celor care își mențin acest punct de vedere scade sensibil în 2020 la 73,6%.

La nivel de cartiere, timișorenii din cartierul Simion Bărnuțiu sunt cei mai mulțumiți de școli, licee și grădinițe, iar cei mai puțin mulțumiți sunt locuitorii din Soarelui.

Cei mai mulți care se deplasează cu altceva în afară de mașina personală sunt timișorenii din Cetate. În ce privește calitatea aerului, cei mai mulțumiți se declară cei din Freidorf Nord, iar cei mai puțin mulțumiți – Dorobanți Ghirodei. Calitatea apei: cel mai stă bine cartierul Steaua-Fratelia, cel mai rău – Bucovina – Mehala.

„Calitatea vieții în municipiul Timișoara cunoaște un nivel ridicat pentru persoanele tinere, cu un nivel al educației ridicat, de etnie română și venite în Timișoara. Nivelul de calitate a vieții nu cunoaște variații semnificative din punct de vedere statistic în raport cu genul, statutul marital sau religia respondenților.”, trag o concluzie cercetătorii, cu mențiunea că simt nevoia de extindere a acestui barometru la nivel metropolitan.

„Sunt convins că datele Barometrului calității vieții, elaborat de echipa Universității de Vest din Timișoara, se află între primele seturi de date deschise, puse la dispoziția stakeholderilor comunității locale timișorene, care merită să fie consultate pentru deciziile strategice pe care decidenții le pregătesc. Sunt mai multe astfel de instituții pe care le văd interesate, cărora UVT le va transmite permanent rezultatele, prin colectivul de cercetători care se ocupă de acest instrument de evaluare a comunității: toate consiliile județene din Regiunea de Vest, dar și Primăria Timișoara, Cluburile de Afaceri din Timișoara, companiile semnificative din economia regiunii, Camera de Comerț Timiș, Corpul consular din Timișoara, Prefectura Timiș și instituțiile deconcentrate din județ, ADR Vest, Consiliul de Dezvoltare Regională Vest, ONG-urile reprezentative din oraș, cele care sunt interesate în dezvoltarea comunitară.”, a declarat rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Metoda de cercetare folosită a fost sondajul de opinie publică realizat pe persoane cu vârsta de peste 18 ani din 24 de cartiere din Timișoara. Informațiile au fost culese în perioada 11-30 noiembrie 2020.

În cei 4 ani la care se raportează barometrul (comparativ) au fost chestionate 6.691 de persoane, dintre care 1.238 în anul 2020. Dacă între anii 2016-2019, datele au fost culese prin metoda față în față, în 2020 – sondajele au avut loc telefonic. 59% dintre cei chestionați au fost bărbați, iar 41% – femei. 47% dintre respondenți au declarat că lucrează la privat, iar 51% din totalul celor chestionați sunt căsătoriți

Coordonatorul proiectului a fost lectorul universitar dr. Marius Matichescu. Metodologie: lect. univ. dr. Viorel Proteasa, lect. univ dr. Alexandru Drăgan și conf. univ. dr. Daniel Lucheș. Analiza datelor a fost realizată de prof. univ. dr. Delia Vîrgă și de Paul Pop- student la Sociologie în anul III. Hărțile au fost făcute de lect. univ dr. Alexandru Drăgan.

Cercetarea poate fi consultată în integralitate aici.

• Tweet
• Pin It