Timișorenii, mai toleranți cu imigranții decât cu refugiații. Frica și ura, minoritare în oraș

Majoritatea timișorenilor cred că imigranții veniți la muncă în oraș sunt bine integrați și ar trebui să fie parte din comunitate, fără să renunțe la cultura proprie. Totuși, toleranța față de refugiați este ceva mai scăzută, iar persoanele cu alte orientări sexuale rămân grupul față de care există cele mai multe rezerve.

Rezultatele apar într-un sondaj realizat de specialiștii de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității de Vest din Timișoara, între noiembrie 2024 și februarie 2025, pe un eșantion de 2.355 de timișoreni din 36 de cartiere, prin metode față în față și online.

68% dintre timișoreni sunt de acord că imigranții veniți pentru locuri de muncă sunt bine integrați în oraș, în timp ce 65% cred același lucru despre refugiați. Doar o treime dintre respondenți au exprimat dezacord în ambele cazuri.

Tinerii între 18 și 24 de ani și cei cu doctorat se declară cei mai deschiși față de imigranți: peste 90% dintre ei spun că i-ar accepta ca vecini sau colegi de muncă. Femeile tind, de asemenea, să fie mai tolerante decât bărbații.

Cei mai mulți timișoreni (65%) cred că imigranții și refugiații ar trebui să învețe limba română, să se integreze și să își păstreze tradițiile proprii.

Între compasiune și frică

Timișorenii spun că îi întâlnesc pe imigranți sau refugiați cel mai frecvent pe stradă sau în mijloacele de transport (45%) și în cartier (28%).

Întrebați ce simt cel mai des față de imigranți și refugiați, 59% dintre timișoreni au spus „compasiune”, iar 26% – „respect”. Doar 7% au indicat „frică” și 2% „ură”. Sentimentele negative apar mai ales în spațiul public.

Timișorenii se arată în general deschiși față de prezența imigranților în oraș, dar nivelul de apropiere diferă. 40% dintre respondenți ar accepta ca imigranții să locuiască în apropierea lor, iar 39% ar lucra cu ei în aceeași echipă. În schimb, doar 21% i-ar primi ca membri ai familiei.

Marius Matichescu, decanul Facultății de Sociologie UVT, spune că percepția publicului nu face diferența clară între imigranți și refugiați. „Acești termeni au semnificații diferite, însă populația îi pune adesea în aceeași categorie.”, a explicat Matichescu.

Toleranți, până la un punct

Timișorenii se declară foarte toleranți față de familiile tinere cu copii (71%), minoritățile etnice și religioase (60%) și cetățenii străini care locuiesc în oraș (55%). Cel mai scăzut nivel de toleranță, 37%, se înregistrează față de persoanele cu orientări sexuale diferite, unde 17% se declară deloc toleranți.

Pornind de la aceste rezultate, luni, la Universitatea de Vest din Timișoara, specialiști și cercetători discută cum pot fi integrați mai ușor imigranții și refugiații în oraș și pe piața muncii, în cadrul workshop-ului „Imigranții în România. Riscuri, oportunități și soluții pentru facilitarea integrării”.

„România este într-un plin proces de tranziție, de la o țară de emigrație la una de imigrație. Avem aproximativ 210.000 de persoane în august, conform datelor IGI, adică 1,2% din populație. Două treimi dintre imigranți locuiesc în București-Ilfov, Constanța, Timișoara, Cluj și Iași. Majoritatea vin pentru muncă, sunt tineri și bărbați. Mulți provin din țări fără acorduri bilaterale, ceea ce poate crea frustrări atât pentru migranți, cât și pentru români.”, a atras atenția Anatolie Cosciug, cercetător ICAM.

• Tweet
• Pin It