Timișorenii, imigranții și refugiații: între compasiune și reținere

Barometrul calității vieții în Timișoara arată că, deși timișorenii se consideră în general toleranți, când vine vorba de imigranți și refugiați, îi acceptă în oraș, dar nu îi văd neapărat ca parte din viața lor de zi cu zi.

Refugiații și imigranții sunt tot mai prezenți în viața Timișoarei, pe străzi, în cartiere, în mijloacele de transport în comun. Barometrul calității vieții, aflat la a noua ediție, include pentru prima dată o măsurătoare dedicată percepției asupra imigranților și refugiaților din oraș.

Datele arată că timișorenii îi tolerează, dar au și rezerve. În privința integrării, jumătate dintre timișorenii chestionați sunt mai degrabă (36,7%) sau total de acord (13,4%) că refugiații veniți în oraș sunt bine integrați, în timp ce 26% nu sunt de acord cu această afirmație. 23,2% nu au o opinie clară sau nu vor să o spună.

CITEȘTE ȘI: Trafic, spitale și o curățenie care lasă de dorit. Cum se trăiește, de fapt, în Timișoara 

În cazul imigranților străini care vin în căutarea unui loc de muncă, percepția este similară: 54,5% cred că aceștia sunt bine integrați, iar aproape 26% resping această idee. Aproape 20% nu știu sau nu au răspuns.

În ceea ce privește serviciile de suport pentru imigranți și refugiați, satisfacția este redusă: 12% se declară total mulțumiți, 22,8% – parțial mulțumiți. Peste jumătate dintre timișoreni (51,7%) nu știu cum să evalueze aceste servicii. În ultimul an, doar 2,5% au participat la activități de sprijin pentru aceste categorii.

Timișorenii se consideră în mare parte toleranți față de alți oameni și minoritățile etnice și religioase. La polul opus, gradul de toleranță este cel mai redus față de persoanele cu diferite orientări sexuale și refugiații din Ucraina.  Majoritatea timișorenilor consideră că imigranții și refugiații ar trebui să învețe limba română, să interacționeze cu localnicii și să-și păstreze tradițiile și cultura de origine. Ei sunt mai deschiși la ideea ca aceștia să fie turiști în oraș, decât să devină membri de familie.

„Încercăm să oferim analize cât mai actuale și cât mai adaptate realităților actuale. Este motivul pentru care anul acesta am realizat o cercetare dedicată pentru ceea ce înseamnă imigranți și refugiați. În toamnă vrem să facem un eveniment dedicat pentru a prezenta care este percepția timișorenilor, în contextul în care observăm, fiecare dintre noi, că în fiecare zi avem un număr tot mai mare de imigranți. Cotele de imigrați încep să crească de la un an de an, cu alte cuvinte, inclusiv numărul lor. Este o realitate pe care va trebui să o gestionăm la nivel local”, a explicat  Marius Matichescu, coordonatorul barometrului, conferențiar la Facultatea de Sociologie și Psihologie a UVT.

Ajuns la a noua ediție, Barometrul calității vieții în Timișoara a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara, coordonată de conf. univ. dr. Marius Matichescu. Din echipă au făcut parte specialiști din domeniile sociologiei, psihologiei, științelor politice, economiei și geografiei. Sondajul a fost derulat între noiembrie 2024 și februarie 2025, pe un eșantion de 2.355 de persoane din 36 de cartiere ale orașului, prin chestionare aplicate atât față în față (1.402 respondenți), cât și online (953). Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen și vârstă.

(foto: Facebook/LOGS Grup de Inițiative Locale)

• Tweet
• Pin It