Terapie prin teatru alături de „Oscar și tanti Roz” la Caransebeș

„Noi ne dorim ca cei care urmăresc acest spectacol să învețe să se bucure de viață, să aprecieze lucrurile pe care le au. Haideți să nu ne mai plângem pentru nimicuri, să ne bucurăm de soare, de ploaie, de ceață, căci toate sunt frumoase, toate au farmecul lor, atât cât suntem vii și le putem vedea și simți”, a declarat Isabela Oancea, actrița care a interpretat-o pe tanti Roz și managerul Teatrului din Buzunar Galați.

 Teatrul ca o terapie

Știați că o scenă poate deveni cu ușurință un „salon de spital”, în care atât actorii, cât și spectatorii își aduc suferința, fie ea fizică sau sufletească, și se vindecă reciproc? Asta este teatrul, o terapie pentru trup, minte și suflet. Un leac menit să răspundă întrebărilor existențiale și să trezească, la rândul său, noi întrebări, pe care ni le adresăm uneori prea târziu, pe patul unui spital, în singurătate și suferință. Pentru a ne trezi mai repede din somnul inconștienței, fără a fi nevoie să ajungem în astfel de încercări ca noi să realizăm câtă frumusețe ne înconjoară și cât de importantă este viața, există Oscar și a lui tanti Roz, care au urcat, joi seară, pe scena Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeș, reprezentați de actorii Radu Decianu și Isabela Oancea de la Teatrul din Buzunar Galați.

„Acest spectacol este despre viață și atunci când faci cu pasiune, atunci când ai oameni minunați lângă tine, nu are cum să nu îți iasă bine. Regizorul doar le spune ce să facă, nu el creează personajele, ci actorii le creează. Pe Isabela o știu de mai multă vreme, sunt 6 ani deja de când colaborăm, dar pe Radu l-am întâlnit foarte curând și îmi spuneam mie ce norocos sunt eu că l-am întâlnit pe el. Am avut șansa ca, prin Isabela, să îl întâlnesc pe acest tânăr, le mulțumesc părinților lui că mi-au dat mie posibilitatea să fac un spectacol pe care foarte puțini tineri sunt în stare să îl ducă până la capăt. Atât el, cât și familia lui au înțeles că povestea asta trebuie povestită oamenilor”, a declarat, pentru Express de Banat, regizorul Dan Mirea.

Celor doi actori li s-au alăturat 4 elevi de liceu din cadrul Colegiului Național „Traian Doda” din Caransebeș, Natalia Dragomir, Diana Daia, Alexia Ioniță și Ayan Heghediș, care, deși la o primă interacțiune cu scena în cadrul unui spectacol profesionist, au completat cu succes atmosfera, „trăind o experiență unică, simțind cum e să transmiți un mesaj pentru care să te aplaude publicul”.

„Deși nu am avut un rol esențial, cred că este important ceea am făcut noi, fiecare mișcare, fiecare gest contează pentru a transmite emoție publicului.”

Actori și spectatori, împreună pe scena Casei de Cultură „George Suru”

Conceptul modern de teatru cu spectatorii pe scenă creează o atmosferă aparte. Ești pur și simplu acolo, în poveste, în salonul de spital unde Oscar, „băiatul care are și cancer” învață să privească altfel viața, boala, legăturile cu familia și cu cei care îl înconjoară, face cunoștință cu tanti Roz și, prin ea, cu Dumnezeu, cu sine, cu ceea ce contează cu adevărat. Odată cu Oscar, am învățat și noi, spectatorii. Așa cum a declarat regizorul Dan Mirea, pe scenă, la acest spectacol, spectatorii lângă actori au stat în liniște, parcă a fost liniștea pe care ți-o dă Dumnezeu atunci când te apropii de El.”

Zâmbete, lacrimi ascunse, emoții, trăiri intense, toate oglindite pe chipul publicului, format din oameni de toate vârstele, veniți în număr mare să redescopere, poate fără să știe, bucuria de a trăi, fiind un spectacol care atinge corzile sufletului, vindecând prin emoție și lacrimi.

„Iertați-mă că nu am venit mai des să mă vindec prin teatru”, a afirmat o spectatoare, iar un bărbat a recunoscut faptul că: „la acest spectacol, pentru prima dată în viață, nu mi-a fost rușine să plâng”.

Nu-i așa că am avea nevoie de mai multe momente ca acestea, în care să redescoperim pur și simplu bucuria de a trăi și a ne vindeca?

„Noi ne dorim ca cei care urmăresc acest spectacol să învețe să se bucure de viață, să aprecieze lucrurile pe care le au. Haideți să nu ne mai plângem pentru nimicuri, să ne bucurăm de soare, de ploaie, de ceață, căci toate sunt frumoase, toate au farmecul lor, atât cât suntem vii și le putem vedea și simți”, a declarat Isabela Oancea, actrița care a interpretat-o pe tanti Roz și managerul Teatrului din Buzunar Galați.

Spectacolul „Oscar și tanti Roz” nu este deloc un spectacol comod, ușor de jucat sau de vizionat. Dar este un spectacol „de povestit și de trăit”, căci nici viața însăși nu se trăiește ușor, dar totuși merită din plin trăită.

„E un spectacol pe care îl ducem greu și noi. Nu e un spectacol la care poți spune că m-am distrat, m-am încărcat cu energie, e un spectacol care ne doare. Oricum ar fi, te consumi. Un strop din suflet se duce la fiecare spectacol. Toți ne gândim că există mulți oameni în situația asta, mulți copii, părinți. Nu e un caz ipotetic, e o realitate și nu ne putem detașa emoțional de ceea ce se întâmplă. La fiecare spectacol, încercăm să nu plângem, să nu ne gândim mai mult decât trebuie la faptul că acest subiect este, de fapt, o realitate”, au declarat Isabela Oancea și Radu Decianu.

Au dreptate. Povestea piesei nu este ficțiune, ci o realitate actuală, trăită de numeroși copii și părinți. O poate confirma și Adriana Perescu (aflați povestea ei https://expressdebanat.ro/povestea-unui-copil-erou-adriana-perescu-fetita-care-vindeca/), aflată pe scenă, la doar „doi pași” de Oscar.

Oscar și Adriana, asemănători prin diagnostic și prin felul deosebit de a percepe viața, diferiți prin deznodământ.

Am întrebat-o pe Adriana cum a trăit ea spectacolul din perspectiva unui copil care a trecut prin aceeași boală, cancerul.

„Nu am știut că va fi o poveste despre un copil care are cancer. Mi-am amintit și de începutul poveștii mele, când eram internată în spital și când îmi era teamă. M-a emoționat atunci când Oscar a murit. Mi-a amintit de Mădălin, un bun prieten cunoscut în spital. În vara anului 2024, a murit. Actorii au fost foarte buni, îi felicit și le doresc succes în continuare!”

Un copil care a trecut prin aceeași suferință recomandă vizionarea spectacolului „Oscar și tanti Roz”. De ce?

„Uităm de Dumnezeu când suntem bine și avem nevoie de restartul acesta care să ne amintească de El. Spectacolul ne arată că deseori ne plângem din lucruri mici.”

De asemenea, Adriana a spus că toți oamenii bolnavi au nevoie de o „tanti Roz”.

Haideți să fim noi înșine „tanti Roz” în viața unui om aflat în suferință, pentru că cei care suferă au nevoie de o vorbă bună, de o încurajare, au nevoie să nu se simtă singuri în luptele lor! Și haideți să ne vindecăm mai des prin teatru, căci „teatrul face minuni”!

„Oscar și tanti Roz” la Caransebeș

„Oscar și tanti Roz” la Caransebeș

• Tweet
• Pin It