FLAGRANT. Țeapă de peste 600.000 de euro dată unui italian putred de bogat, dar încuiat peste măsură!

Procurorii DIICOT Timişoara și ofiţerii de la Combaterea Crimei Organizate au descins la zece adrese într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în înşelăciuni cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals! 

Șase suspecți vor fi conduși la sediul DIICOT Timișoara în vedera audierii și dispunerii de măsuri legale după ce l-au ruinat pe un italian cel puțin naiv. La sfârșitul lui 2015, aflându-se în Italia, una dintre suspecte l-a cunoscut pe un italian foarte bogat, interesat să investească. I-a prezentat oportunitatea de a face anumite investiții financiare în România, femeia realizând că putea profita de naivitatea italianului. Pentru a-l determina pe acesta să le vireze sume semnificative de bani, avea nevoie de sprijinul mai multor persoane, astfel că, în 2016, împreună cu concubinul său, a inițiat constituirea unui grup infracțional, în care au cooptat alte trei femei.

„Suspecții au premeditat cu minuțiozitate activitatea infracțională, inventând o serie de situații și fapte mincinoase, prezentate persoanei vătămate ca fiind reale, scop în care au conceput și folosit mai multe documente falsificate, menite să-i întărească convingerea persoanei vătămate referitor la realitatea demersurilor imobiliare pe care intenționau să i le propună, doar în scop de fraudare. În perioada martie 2016 – decembrie 2017, sub o identitate fictivă, suspecta în cauză a demarat discuțiile cu persoana vătămată, inducând-o în eroare, prin prezentarea mai multor situații nereale, care au determinat-o pe aceasta să vireze pe numele membrilor grupării suma totală de 608.655 euro”, informează DIICOT.

La începutul anului 2016, femeia i-a relatat italianului că se afla într-o mare dificultate financiară, deoarece trebuia să achite urgent terenul aferent casei în care locuieşte în Arad şi care aparţine mamei sale, întrucât Primăria urma să demareze procedurile de evacuare a familiei sale pentru neplata în întregime a terenului aferent casei. Italianul i-a trimis imediat aproximativ 20.000 euro. Sub pretextul că deţine o carte de identitate expirată, aceasta i-a solicitat ca suma respectivă să fie virată pe numele celorlalte două suspecte în cauză.

Ulterior, i-a prezentat italianului prima „oportunitate de investiţie imobiliară”: un imobil în municipiul Arad, la o adresă inexistentă în realitate, a cărui valoare cerută de proprietarii-vânzători era în sumă de 65.000 euro, dar care a fost negociat de către aceasta până la suma de 50.000 de euro. I-a mai explicat că imobilul necesita renovări imediate, iar costurile acestora se ridicau la aproximativ 60.000 euro. Ulterior, după renovare, imobilul în cauză ar fi valorat 250.000 euro, sumă care, după revânzarea acestuia, suspecta s-a angajat că îi va reveni persoanei vătămate, fapt ceea ce nu s-a intamplat. Italianul s-a lăsat dus de nas și a transferat membrilor grupării infracționale suma cumulată de peste 110.000 euro. „Sumele au fost transferate către un alt membru al grupului infractional, care a aderat la grupare în cursul anului 2016, cu scopul bine definit de a efectua transferurile şi retragerile de sume de bani transmise de către persoana vătămată”, rețin procurorii DIICOT.

Femeia a trimis în Italia mai multe fotografii care reprezentau așa-zisul imobil care merita să fie cumpărat în vederea renovării și revânzării la un preț de cinci ori mai mare, precum și fotografii reprezentând muncitori care efectuează diverse lucrări de renovare. Tot pentru câştigarea încrederii persoanei vătămate, arată DIICOT, suspecta i-a transmis acesteia mai multe fotografii reprezentând contracte de vânzare-cumpărare atât între părţi, cât şi aşa-zis autentificate notarial, care atestau achiziţia imobilului descris anterior. În fapt aceste documente erau falsificate, fiind întocmite lapidar, conţinând mai multe greşeli de ortografie, gramaticale şi neavând nicio formă de înregistrare sau autentificare în cuprinsul acestora.

Într-o altă etapă, folosindu-se de mai multe persoane cu calități fictive (notar public avocat), suspecta a reuşit să-l inducă în eroare pe cetăţeanul italian cu privire la faptul că nu a putut efectua vânzarea imobilului aşa-zis achiziţionat şi renovat anterior întrucât a contractat un împrumut de 25.000 euro, instituind ipotecă pe imobil şi încă o sumă de 15.000 de euro pe care a obţinut-o de la o altă persoană, pentru care a lăsat garanţie cartea sa de identitate. Respectivele sume de bani, prezentate fictiv ca şi împrumuturi, au fost transmise ulterior suspectei de către italian, în vederea achitării tuturor datoriilor şi radierii aşa-zisei ipoteci. Totul a avut însă un caracter fictiv!

După epuizarea acestui scenariu, suspecta, folosindu-se de datele şi informaţiile nereale prezentate în prima etapă a înşelăciunii, a reuşit să-şi continue planul elaborat şi i-a prezentat persoanei vătămate o altă situaţie nereală, cu scopul de a-l determina să trimită sume de bani către membrii grupării.

I-a vorbit despre un proces cu „Primăria Arad”, privind unele taxe pentru un teren aferent casei mamei sale, iar la acel moment mai există un proces pe rol cu „Primăria Bucureşti”, faţă de care are de achitat suma de 74.000 euro, după stingerea datoriei putând vinde atât imobilul renovat (investiţia imobiliară prezentată anterior), cât şi casa mamei sale, primind pe amândouă suma de 750.000 euro. I-a prezentat din nou mai multe documente fale și i-a comunicat că a identificat deja un cumpărător pentru imobilul mamei sale, trimiţându-i în acest sens o așa-zisă promisiune de vânzare-cumpărare. Din nou falsă! „Pentru a determina persoana vătămată să trimită suma de 74.000 euro necesară pentru rezolvarea situaţiei juridice a terenului, suspecta a prezentat faptul că bunica sa a construit, în urmă cu 50 de ani, o casă pe un teren luat în concesiune de la statul român, achitând doar o parte foarte mică din valoarea terenului, iar în urma verificărilor efectuate prin intermediul unui notar, valoarea terenului ar fi mult mai mare, de aproximativ 500.000 euro, deoarece prin acea zona urmează să se construiască autostrada”, au descperit organele de cercetare penală. Pentru a întări cele prezentate, suspecta l-a pus în legatură telefonică pe cetăţeanul italian cu un bărbat care s-a recomandat a fi avocatul societăţii care urma să construiască autostrada. În comunicarea purtată, bărbatul respectiv i-a confirmat părţii vătămate cele prezentate de către suspectă. Discuţiile pe tema achitării sumei de 74.000 de euro au continuat până în prezent, persoana vătămată primind constant de la suspectă mesaje tip SMS şi conversaţii prin intermediul unor aplicaţii, cu privire la această aşa-zisă afacere cu compania de autostrăzi. Pe fir intraseră deja procurorii DIICOT!