Suporterii Politehnica și MENSAVE, primul defibrilator stradal în Timișoara

MENSAVE împreună cu Politehnica Timișoara și Asociația Suporterilor Timișoreni Druckeria instalează primul defibrilator automat (AED) din centrul orașului Timișoara.

MENSAVE înființează și dă startul proiectului DefibSAVE la Timișoara, proiect în care MENSAVE urmărește să implementeze cât mai multe defibrilatoare automate externe în oraș și nu numai. Primul defibrilator din Timișoara în acest proiect a fost deja amplasat la Aeroportul Traian Vuia din Timișoara.

Următorul defibrilator sponsorizat în totalitate de către MENSAVE va fi inaugurat vineri, 20 ianuarie 2023, cu începere de la ora 12.00, în centrul orașului. El va fi amplasat pe clădirea Rectoratului Universității Politehnica Timișoara – Palatul Lloyd din Piața Victoriei. Acest proiect este susținut și de către Asociația Suporterilor Timișoreni Druckeria și clubul de fotbal Politehnica Timișoara.

Timișoara este Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, iar numărul vizitatorilor urmează să crească semnificativ. Timișoara trebuie să se ridice la standarde europene și să fie asigurată cu mai multe dispozitive de salvare vieți precum defibrilatoarele automate, care pot fi folosite de populația generală.

70.000 de români mor anual din cauza unui stop cardiac. Pentru că ambulanța ajunge foarte rar la timp, defibrilatoarele automate ar putea salva nenumărate vieți. La nivel mondial, stopul cardio-respirator omoară mai multe persoane decât accidentele de mașină, cancerul, diabetul sau orice altă maladie gravă. 90% dintre cei afectați intră în fibrilație ventriculară, ceea ce înseamnă că pot fi salvați dacă se intervine imediat. Din păcate, acest lucru se întâmplă foarte rar, pentru că nu e omenește posibil ca ambulanța să ajungă în timp util la bolnav. În caz de stop cardiac fiecare secundă contează.

Defibrilatorul automat extern – o șansă de supraviețuire

Dacă suferi un stop cardiac, inima ți se poate reporni și după 8 minute, însă pentru creier e prea târziu. Dacă nu primește oxigen timp de 4 minute, acesta suferă leziuni permanente. Așa se face că și astăzi, când ambulanța ajunge la pacient chiar și în zece minute, există atâtea și atâtea decese datorate stopului cardio-respirator.

Cel mai recent dintre cazurile cunoscute este cel al Ramonei Cîciu, femeia care a murit la locul de muncă acum câteva luni datorită epuizării. Au existat și copii aparent sănătoși care s-au prăbușit brusc în curtea școlii, dar și fotbaliști care au căzut ca secerați pe teren în urma infarcturilor. Dacă în aceste cazuri ar fi existat în preajmă un defibrilator automat, probabil că deznodământul ar fi fost fericit.

Steve Jelfs, reprezentant al Cardiac Science – companie ce produce defibrilatoare automate externe, spune că țara sa natală, Anglia, a reușit o creștere considerabilă a șanselor de supraviețuire. Dacă până acum erau salvate doar 5% dintre victimele unui stop cardiac, astăzi procentul a crescut la 25% datorită defibrilatoarelor automate.

Chiar și un copil poate folosi un defibrilator

Un defibrilator poate salva o mulțime de vieți pentru că poate fi folosit de oricine, indiferent de meserie. De fapt, spune Steve Jelfs, studiile au arătat că și un copil de 8 ani poate folosi în siguranță un defibrilator automat. Încă de la pornire, aparatul oferă instrucțiuni vocale clare celui care intervine: așezi electrozii pe pieptul pacientului și aștepți. În acest timp aparatul înregistrează ritmul cardiac pentru a vedea dacă este sau nu nevoie de șoc electric pentru defibrilare. Dacă este nevoie, vocea te îndrumă și îți spune când să apeși butonul de declanșare și cum să continui resuscitarea cardio-pulmonară. Dacă nu e nevoie de șoc electric, ești anunțat că bolnavul are un ritm cardiac normal, ceea ce înseamnă că este, cel mai probabil, doar leșinat. Astfel nu există riscul ca din exces de zel să electrocutezi o persoană care nu este în pericol de moarte.

Cu ajutorul defibrilatoarelor automate nu mai este nevoie de medic care să facă defibrilarea, ceea ce mărește considerabil șansele de supraviețuire. Acestea scad cu 7-10% la fiecare minut de întârziere, ideal fiind să se intervină în primele 5 minute de la pierderea cunoștinței, mai precizează reprezentantul Cardiac Science.

• Tweet
• Pin It